Vetting pentru toți judecătorii: CSM se opune extinderii evaluării externe și propune o altă soluție
Extinderea evaluării externe a integrității la toți judecătorii din Republica Moldova, inclusiv la cei din instanțele de fond, nu este susținută de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Instituția a avizat negativ propunerea privind așa-numitul „full vetting”, considerând că verificarea integrității magistraților trebuie să continue prin mecanismele interne deja reformate. Pentru aceasta, CSM propune angajarea unor specialiști financiari care să contribuie la verificarea averilor judecătorilor.
Poziția Consiliului este argumentată prin faptul că atât CSM, cât și Colegiul de Evaluare și Selecție a Judecătorilor sunt deja funcționale, iar membrii Consiliului au trecut prin evaluarea externă a integrității. În plus, legislația prevede, începând cu anul 2023, verificarea integrității financiare în cadrul evaluărilor ordinare și extraordinare ale judecătorilor. Evaluarea ordinară are loc cel puțin o dată la cinci ani. Despre necesitatea trecerii treptate la un mecanism intern de evaluare a vorbit președintele CSM, Sergiu Caraman, pe 10 noiembrie, în cadrul emisiunii „Pe Față” de la Moldova 1.
„Noi suntem de părere că evaluarea judecătorilor trebuie să continue, doar că această evaluare trebuie să fie făcută de către Colegiul de Evaluare și de către CSM cu suportul unui secretariat fortificat. Și când vorbim de secretariat fortificat, exact ne referim la faptul că în secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii ar trebui să fie atribuite unele posturi suplimentare de specialiști în domeniul financiar”, a declarat Sergiu Caraman.
Una dintre principalele dificultăți ale mecanismului intern este lipsa personalului cu pregătire economică și financiară. În prezent, secretariatul CSM, care asistă inclusiv Colegiul de Evaluare, dispune doar de juriști. Potrivit lui Caraman, verificarea averilor necesită specialiști capabili să colecteze informații despre venituri, cheltuieli și bunuri, să le analizeze și să identifice eventualele diferențe nejustificate.
Președintele CSM consideră că experiența acumulată de Comisia Vetting poate fi preluată de instituțiile naționale. Astfel, analiza financiară ar urma să fie efectuată de personal specializat, iar membrii Colegiului de Evaluare să decidă în baza informațiilor prezentate. În opinia sa, acest mecanism ar permite continuarea verificărilor și după încheierea activității comisiilor externe.
Totodată, Caraman a menționat că evaluarea externă a avut un rol important în reforma justiției și a contribuit la schimbarea sistemului judecătoresc. Cu toate acestea, rezultatele Comisiei Vetting nu sunt întotdeauna acceptate de CSM. Din totalul rapoartelor examinate, Consiliul a respins trei: unul în care Comisia propusese promovarea unui judecător și două în care recomandase nepromovarea.
„Avem un caz de eroare matematică a Comisiei, oricât de banal ar suna. A fost o eroare, Consiliul Superior al Magistraturii a corectat-o, pentru că era vorba de un calcul, și a constatat că averea nejustificată nu excede acel plafon care ar putea duce la nepromovarea vetting-ului. Și Comisia Vetting nu a contestat acea hotărâre care a fost dată de către Consiliul Superior al Magistraturii”, a precizat președintele CSM.
În celălalt caz, CSM a considerat că abaterile de etică identificate de Comisia Vetting nu erau suficient de grave pentru a justifica eliberarea magistratului din funcție. Consiliul a invocat inclusiv jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, însă hotărârea sa a fost contestată, iar dosarul urmează să fie examinat de Curtea Supremă de Justiție.
În același timp, președintele CSM a recunoscut că procesul de reformare nu a eliminat toate problemele de integritate din sistemul judecătoresc. El a admis că pot exista în continuare cazuri de corupție, menționând solicitările Procuraturii Generale privind autorizarea urmăririi penale în privința unor judecători în funcție. Potrivit acestuia, CSM a oferit acordul necesar pentru desfășurarea investigațiilor.
Discuțiile privind extinderea vetting-ului au loc în contextul reformei justiției, unul dintre domeniile esențiale ale procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Evaluarea integrității magistraților, consolidarea instituțiilor judiciare și ocuparea funcțiilor vacante se numără printre prioritățile urmărite în cadrul negocierilor de aderare.
CITIȚI ȘI:
