Ministerul Apărării respinge acuzațiile că R. Moldova s-ar pregăti de război: „Moldova este o țară pașnică”
Ministerul Apărării respinge acuzațiile potrivit cărora Republica Moldova s-ar pregăti de război și susține că proiectul Legii privind regimurile juridice speciale cu caracter excepțional, aflat în consultări publice până pe 17 noiembrie, nu introduce măsuri noi de mobilizare și nu prevede întoarcerea forțată în țară a cetățenilor aflați peste hotare.
Instituția precizează că documentul urmărește actualizarea unei legi din 2004 și clarificarea responsabilităților instituțiilor în situații excepționale. Potrivit instituției, anumiți promotori ai falsurilor exploatează noțiuni juridice precum „stare de asediu”, „stare de război” sau „situație excepțională”, pentru a întări speculațiile că Republica Moldova s-ar pregăti de o agresiune militară.
Ce se schimbă și ce rămâne
Proiectul delimitează cele trei regimuri juridice – stare de urgență, stare de asediu și stare de război – și stabilește proceduri clare pentru instituirea și încetarea lor.
Comparativ cu legea din 2004, noul document stabilește o delimitare mai clară între starea de asediu și starea de război, pe de o parte, și mecanismele obișnuite de gestionare a crizelor, pe de altă parte. Totodată, acesta prevede atribuții adaptate structurii actuale a statului, include amenințările hibride cu o componentă militară identificabilă și demonstrabilă și integrează mecanismele de apărare teritorială și de rezistență națională.
Neschimbate rămân prevederile privind obligațiile de mobilizare, mecanismul de rechiziționare a bunurilor private, rolul Președintelui și al Parlamentului și limita de 30 de zile pentru starea de asediu.
Totodată, procedura mobilizării este reglementată prin legislație separată, Legea 1192 din 4 iulie 2002. Ministerul Apărării precizează că proiectul nu prevede aducerea forțată în țară a cetățenilor de peste hotare.
„Moldova este o țară pașnică și facem totul ca așa să rămână. Dar suntem siguri că, în caz de tragedie, oamenii își vor apăra țara, familia și copiii. Instituim un mecanism ca ei s-o poată face și să se prezinte când primesc ordin de chemare”, menționează instituția.
Proiectul prevede că starea de război poate fi declarată de șeful statului prin decret, contrasemnat de prim-ministru, iar starea de asediu este declarată de Parlament.
Pentru starea de război, documentul prevede informarea imediată a Parlamentului și notificarea Consiliului de Securitate al ONU. De asemenea, pe durata stării de asediu sau de război nu vor putea fi organizate alegeri și referendumuri.
Proiectul extinde lista domeniilor în care pot fi aplicate măsuri speciale și delimitează atribuțiile Consiliului Național de Securitate, Comandamentului Suprem al Forțelor Armate și Statului Major al Apărării.
Amintim că Ministerul Apărării a propus un proiect de lege care prevede înlocuirea Legii nr. 212 din 2004 și reglementarea separată a stării de asediu și a stării de război. Inițiativa urmărește să adapteze cadrul legal la actualele riscuri de securitate, inclusiv la amenințările hibride, și să stabilească mai clar condițiile în care pot fi instituite aceste regimuri, atribuțiile autorităților și măsurile care pot fi aplicate.
CITIȚI ȘI:
