Bugetul pentru 2027, aprobat cu un deficit de aproape 20 de miliarde de lei. „Ne împrumutăm pentru a investi în viitor”

Republica Moldova va avea în 2027 un buget de stat cu venituri de 92.3 miliarde de lei și cheltuieli de 112.25 miliarde de lei. Guvernul a aprobat proiectul pe 18 noiembrie, cu un deficit de aproape 20 de miliarde de lei.
Autoritățile planifică să cheltuiască mai mult pentru salariile bugetarilor, educație, sănătate, drumuri și compensații la energie. Totodată, planifică să reducă finanțarea unor instituții publice. Diferența dintre veniturile și cheltuielile statului va fi acoperită în principal din împrumuturi.
Veniturile bugetului de stat ar urma să crească anul viitor cu 15%, în timp ce cheltuielile vor fi mai mari cu 8.6%. Deficitul este estimat la 19.93 miliarde de lei, echivalentul a 4.72% din Produsul Intern Brut (PIB), față de aproximativ 6% în 2026.
Cu alte cuvinte, statul va continua să cheltuiască mai mult decât încasează, însă Guvernul își propune să reducă treptat această diferență.
Bugetul a fost elaborat pornind de la o creștere economică estimată la 2.8%, un Produs Intern Brut nominal de 422.4 miliarde de lei, o inflație medie anuală de 6.1% și un salariu mediu lunar de 18.800 de lei, cu 10.7% mai mare decât cel estimat pentru 2026, a punctat ministra Finanțelor, Victoria Belous.

Mai mulți bani pentru salarii, educație și sănătate
Una dintre cele mai importante direcții de cheltuieli vizează majorarea salariilor în sectorul public. Reforma salarizării în sectorul bugetar va genera cheltuieli suplimentare de 3.5 miliarde de lei în 2027. Aceasta prevede majorări salariale inclusiv pentru profesori, angajații din asistența socială și structurile de forță.
Pentru educație sunt prevăzute 24.6 miliarde de lei, cu 2.5 miliarde mai mult decât în 2026. Banii vor fi utilizați pentru salariile cadrelor didactice, bursele elevilor și studenților, alimentația copiilor, procurarea manualelor și modernizarea instituțiilor de învățământ.
În sănătate, alocările vor ajunge la 10.8 miliarde de lei, cu peste un miliard mai mult decât în anul curent. Resursele vor fi folosite pentru finanțarea serviciilor medicale, dotarea instituțiilor și renovarea spitalelor.
Pentru protecția socială sunt planificate 25.7 miliarde de lei, în creștere cu 1.5 miliarde. Aceste fonduri vor susține inclusiv măsurile de ajutor pentru persoanele vulnerabile și plata compensațiilor în sezonul rece.

Compensații la energie și investiții în drumuri
Pentru compensațiile și măsurile de reducere a vulnerabilității energetice sunt prevăzute 2.65 miliarde de lei. Din această sumă, 2.6 miliarde de lei sunt destinate compensațiilor bănești la energie. Aproximativ 600 de milioane de lei din finanțarea acestui sprijin vor proveni dintr-un grant al Comisiei Europene.
Investițiile în infrastructura rutieră vor crește cu aproximativ 918 milioane de lei față de 2026, ceea ce reprezintă o creștere de 29%. Pentru întreținerea și reparația drumurilor naționale sunt prevăzute 2.68 miliarde de lei, iar pentru drumurile locale – alte 1.4 miliarde de lei. În total, alocările vor depăși patru miliarde de lei.
Bugetul include și finanțarea unor proiecte de construcție a sistemelor de irigare, de aprovizionare cu apă și de renovare a școlilor și a spitalelor. Pentru 107 proiecte finanțate din surse externe sunt planificate aproximativ 4.5 miliarde de lei.
Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural va beneficia de alocații de aproape 2.4 miliarde de lei. Pentru sprijinirea întreprinderilor, programul „373” va primi 250 de milioane de lei, iar alte 220 de milioane vor fi destinate ajutorului de stat pentru investiții.
Reforma administrației locale și bugetul pentru apărare
Reforma administrației publice locale va primi mai mulți bani decât se prevedea inițial. În timpul ședinței, ministra Finanțelor a anunțat majorarea Fondului de amalgamare voluntară a localităților de la 800 de milioane la 1.7 miliarde de lei.
În schimb, Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală va fi redus de la aproximativ 2.2 miliarde la 1.3 miliarde de lei. Astfel, suma totală destinată celor două fonduri rămâne neschimbată, doar că investițiile sunt direcționate prioritar către localitățile care participă la procesul de amalgamare.
Pentru apărarea națională sunt prevăzute fonduri de aproximativ 2.3 miliarde de lei, în creștere cu 15% mai mult față de 2026. Alte 9.4 miliarde de lei sunt destinate ordinii publice și securității naționale.
„Pentru a evita speculațiile, ponderea cheltuielilor noastre pe apărare rămâne la 0.6% din PIB. Acum, ca să înțelegem: 0.6% din PIB e mult sau e puțin? E foarte puțin, probabil printre cele mai mici rate din lume. De exemplu, statele baltice cheltuie câte 3.5-4% din PIB, norma este 3% din PIB, deci noi suntem de cinci-șase ori sub normă”, a declarat premierul Vasile Tofan,
Reduceri de bugete pentru instituțiile publice
Pentru a limita cheltuielile, Guvernul a decis să reducă bugetele mai multor instituții. Potrivit premierului, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării va avea alocări mai mici cu 16%, Ministerul Mediului – cu aproape 10%, iar Cancelaria de Stat – cu 15%. Reduceri sunt prevăzute și pentru Agenția Proprietății Publice, Serviciul de Informații și Securitate și alte autorități.
„Nu este un buget perfect, dar e un pas important pentru a reduce presiunea asta bugetară, care e foarte mare”, a declarat Vasile Tofan, precizând că obiectivul Guvernului este reducerea treptată a deficitului până la 3% din PIB sau sub acest nivel.
Deficitul, acoperit prin împrumuturi externe și VMS
Pentru acoperirea deficitului de 19.93 miliarde de lei, autoritățile vor apela în principal la împrumuturi externe. Aproximativ 10.5 miliarde de lei urmează să provină din finanțarea oferită de Uniunea Europeană prin Planul de Creștere. Statul intenționează să atragă și împrumuturi pentru proiecte de investiții, precum și să emită valori mobiliare de stat (VMS) pe piața internă în valoare de 4.5 miliarde de lei.
„Acest deficit va merge prioritar pentru investiții, șantiere de construcții, drumuri, renovări, apeducte, susținerea economiei. Aceste lucruri produc valoare pe termen lung. Deci, ne împrumutăm pentru a face o investiție în viitor”, a declarat ministra Finanțelor, Victoria Belous.
Bugetul se va baza în principal pe impozite și taxe, din care statul estimează să încaseze aproximativ 84.5 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestor venituri va proveni din TVA și accize, inclusiv taxele aplicate bunurilor și serviciilor cumpărate de populație.
La nivelul întregului buget public național, care include și bugetele locale, asigurările sociale și fondurile de asigurare medicală, veniturile sunt estimate la 151.5 miliarde de lei, iar cheltuielile la 171.8 miliarde de lei.
Proiectul bugetului de stat pentru 2027 urmează să fie transmis Parlamentului pentru examinare și adoptare. Legea este prevăzută să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.
CITIȚI ȘI: