Multe lucruri din rucsacul de urgență sunt deja acasă: Autoritățile încă evaluează adăposturile, iar sistemul MD-Alert va fi lansat în 2027

Nu este nevoie să cumpărăm dintr-odată tot ce se recomandă pentru rucsacul de urgență, pentru că multe dintre aceste lucruri există deja prin casă. Cel mai bine este să verificăm ce avem la îndemână, să completăm treptat ce lipsește și să știm din timp unde ne putem adăposti în caz de criză.
Între timp, autoritățile lucrează la o nouă clasificare a adăposturilor civile, iar sistemul național de alertă MD-Alert, care ar urma să avertizeze populația inclusiv despre pericole precum dronele sau dezastrele naturale, este planificat pentru implementare în 2027.
Recomandările au fost prezentate de specialiști și autori ai ghidului „Moldova Pregătită” în ediția din 19 noiembrie a emisiunii „În Context” de la Moldova 1.
Multe lucruri necesare se găsesc deja în gospodării
După ce jurnaliștii de la Teleradio-Moldova au estimat că pregătirea unui rucsac de urgență pentru un adult, pentru primele 72 de ore ale unei situații de criză, ar costa aproximativ 4.420 de lei, Cristina Voroneanu-Dragălin, coautoare a Ghidului de Reziliență, a explicat că oamenii nu trebuie să cheltuiască toată această sumă dintr-odată.
Potrivit expertei, primul pas este să verifice ce obiecte au deja în gospodărie și abia apoi să cumpere lucrurile care le lipsesc.
Multe dintre produsele recomandate, precum apa, alimentele neperisabile, lanterna, hainele călduroase sau păturile, sunt lucruri pe care oamenii le au deja acasă.
„Nu recomandăm să cumpărați înainte de a face o inventariere a ceea ce aveți acasă, pentru că multe din obiectele pe care le recomandăm în acest ghid și care ar trebui să se regăsească într-un rucsac de urgență, mulți dintre noi deja le au acasă”, a declarat Cristina Voroneanu-Dragălin.
Ea a îndemnat oamenii să evite cumpărăturile în panică și să-și facă rezervele treptat, alegând produse care rezistă mai mult timp și pot fi transportate ușor.
Printre alimentele potrivite se numără nucile și fructele uscate, care se găsesc deja în multe gospodării.
Experta a mai atras atenția asupra necesității instruirii populației în acordarea primului ajutor.
Indicațiile din Ghidul de Reziliență nu înlocuiesc un curs specializat, iar asemenea instruiri ar putea fi organizate inclusiv cu sprijinul angajatorilor.
Adăposturile civile, în proces de reevaluare. Ce spații ar putea fi folosite în caz de pericol
Pe fondul incidentelor în care drone au ajuns pe teritoriul R. Moldova, inclusiv în apropierea sau deasupra unor localități, pregătirea adăposturilor civile devine o altă componentă importantă a protecției populației.
Directorul general adjunct al Centrului Național de Management al Crizelor, Vadim Cemîrtan, spune că în țară există mai multe spații care ar putea fi utilizate drept adăposturi, însă starea acestora diferă în funcție de destinația inițială și de gradul de deteriorare. Anterior, Ministerul Afacerilor Interne avea o hartă cu locațiile care puteau îndeplini această funcție.
Autoritățile analizează acum o nouă abordare, inspirată inclusiv din experiența statelor scandinave. Ideea este ca adăposturile să fie împărțite în mai multe categorii, în funcție de modul și timpul în care pot fi pregătite pentru utilizare.
„Sunt adăposturi deschise permanent, 24 din 24, și sunt adăposturi cu destinație dublă. Adică, sunt folosite în prezent ca depozit, spațiu comercial sau parcare, iar agentul economic care le gestionează, dacă se stabilește că trebuie să le elibereze în 48 de ore și să amenajeze acolo spații de cazare, cu scaune, mese, poate paturi, rezerve minime de apă și de igienă, asigură aceste facilități din contul propriu. Altele pot avea termen de 72 de ore, și atunci alți operatori economici vor asigura aceste spații”, a declarat acesta.
Spațiile cu destinație dublă ar putea funcționa în mod obișnuit ca depozite, parcări subterane sau spații comerciale, dar să fie transformate în adăposturi în cazul unei alerte. În funcție de termenul stabilit, administratorii acestora ar urma să le elibereze și să le doteze cu facilități de bază, precum locuri de ședere, paturi, apă și produse de igienă.
Cemîrtan a precizat că autoritățile lucrează împreună cu mai multe instituții și administrații publice pentru identificarea și organizarea acestor spații. Până atunci, recomandarea este ca oamenii să cunoască locurile deja accesibile în apropiere, precum parcările subterane sau anumite depozite, unde se pot proteja de cioburi și de unda de șoc provocată de o explozie.
MD-Alert, planificat pentru 2027. Cum va ajunge avertizarea la populație
Una dintre vulnerabilitățile actuale ține de lipsa unui sistem național de avertizare rapidă a populației, care să transmită alerte în funcție de zona în care apare un pericol. Sistemul MD-Alert este planificat pentru implementare în 2027, a anunțat Vadim Cemîrtan.
Acesta va utiliza tehnologia Cell Broadcast, care permite transmiterea mesajelor direct către telefoanele mobile aflate într-o anumită zonă geografică, fără ca utilizatorii să fie nevoiți să instaleze o aplicație suplimentară.
Astfel, avertizările ar putea ajunge atât la cetățenii care au telefoane inteligente, cât și la cei care folosesc telefoane obișnuite. Mesajele vor putea fi transmise pe întreg teritoriul țării sau doar în zonele afectate și vor conține indicații despre măsurile pe care oamenii trebuie să le întreprindă.
„Mesajul va fi primit indiferent de setările telefonului, că este pe silențios sau că poate este aproape descărcat. Va fi un mesaj destul de puternic, sonor, inclusiv pentru cetățenii străini care sunt în roaming în țara noastră”, a explicat Cemîrtan.
Sistemul ar urma să fie conectat și la alte tehnologii, inclusiv senzori seismici și radare care detectează drone. În acest fel, informațiile despre anumite pericole ar putea declanșa automat transmiterea alertelor către populație.
De asemenea, sistemul ar putea utiliza instrumente bazate pe inteligență artificială pentru identificarea și procesarea unor situații care necesită avertizare rapidă. Un exemplu ar fi o viitură care pune în pericol o anumită localitate.
În cazul unor situații care evoluează treptat, precum incendiile sau creșterea nivelului apei, intervenția factorului uman va rămâne importantă. Alertele vor putea fi redactate și transmise de ofițerii de serviciu ai Centrului Național de Management al Crizelor.
Oficialul a precizat că la sistem ar putea fi conectate și alte aplicații, precum 112 sau EVO.
Radioul, o sursă importantă de informare în lipsa internetului
O altă recomandare din Ghidul de Reziliență este ca oamenii să aibă în casă un radio care să funcționeze fără conectare la rețeaua electrică. În cazul unei pene de curent sau al întreruperii conexiunii la internet, acesta poate deveni una dintre principalele surse de informare.
Vadim Cemîrtan a subliniat că, în timpul unei crize, populația trebuie să se informeze din surse oficiale, pentru a evita răspândirea dezinformării.
„Rolul lui este să fie o sursă veridică de informații. Dacă folosim telefonul, canalele acestea de socializare și așa mai departe, pot fi introduse foarte multe dezinformări. Atunci populația trebuie să se informeze din canalul guvernamental sau al autorității care trebuie să facă această informare”, a declarat oficialul.
El a amintit că R. Moldova s-a confruntat în ultimii ani cu mai multe situații de criză, de la inundații și alunecări de teren până la întreruperi de energie electrică și incidente de securitate. În opinia sa, pregătirea populației trebuie să înceapă de la o vârstă fragedă, iar exercițiile și instruirile trebuie să devină o practică obișnuită.
Ghidul nu pregătește oamenii pentru un singur scenariu
Ghidul de Reziliență prezintă mai multe situații în care oamenii ar putea avea nevoie să se descurce pe cont propriu timp de 72 de ore, însă scopul acestuia nu este pregătirea pentru un singur tip de criză.
Potrivit Cristinei Voroneanu-Dragălin, recomandările sunt gândite astfel încât să poată fi aplicate în situații diferite, indiferent dacă este vorba despre întreruperea alimentării cu apă sau electricitate, deteriorarea unor clădiri ori necesitatea evacuării locuinței.
Experta a îndemnat populația să consulte recomandările de pe platforma 72ore.md și să înceapă pregătirile cu lucrurile pe care le are deja la îndemână. Ghidul urmează să fie distribuit și în format tipărit, astfel încât informațiile să poată ajunge inclusiv la persoanele care nu utilizează internetul.
„Reziliența este un cuvânt, un termen nou pentru un obicei vechi”, a conchis experta.
„Moldova Pregătită” este o campanie de informare și sensibilizare a populației cu privire la măsurile care trebuie luate în situații de criză. Inițiativa urmărește să-i ajute pe cetățeni să fie pregătiți pentru situații neprevăzute și să-și poată asigura necesitățile de bază timp de cel puțin 72 de ore, fără ajutor din exterior.
La nivel instituțional, acțiunile de pregătire și coordonare sunt desfășurate prin intermediul Platformei Naționale de Management al Crizelor, din care fac parte peste 70 de instituții și mai mult de 300 de persoane.
Primele 72 de ore ale unei crize sunt o perioadă în care autoritățile trebuie să evalueze situația, să mobilizeze resursele, să intervină acolo unde există pericol pentru viață și să restabilească serviciile afectate. Pregătirea individuală pentru această perioadă ajută familiile să își asigure nevoile de bază și permite serviciilor de intervenție să acorde prioritate persoanelor aflate în pericol imediat.
CITIȚI ȘI: