Social

Calitatea apei: ce riscuri ascunde consumul din surse nesigure. Nou-născuții, printre cei afectați

Imagine-simbol
Sursa: Imagine-simbol

Calitatea apei potabile influențează direct sănătatea fiecăruia dintre noi. Unele neconformități față de standardele stabilite pot duce la afecțiuni grave, precum boli oncologice, ale sistemului locomotor, dizenterie, lambliază și alte probleme de sănătate. Specialiștii avertizează că inclusiv dentiția este influențată de apa consumată, motiv pentru care este esențial să ne hidratăm din surse sigure. Impactul apei potabile se reflectă și în aspecte mai puțin evidente ale vieții cotidiene, cum ar fi starea de agitație a nou-născuților, cauzată de folosirea apei contaminate cu nitrați.

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (USMF) este una dintre instituțiile care are realizate studii și lucrări științifice despre calitatea apei și impactul asupra organismului uman.

Specialista în calitatea apei, asistenta universitară la Disciplina de igienă, Departamentul de Medicină Preventivă din cadrul USMF, Natalia Bivol, a studiat fluorul și conținutul acestuia în apa din diferite regiuni ale țării.

Fluorul: între exces și lipsă, pericolul e în ambele capete

Potrivit Nataliei Bivol, în Republica Moldova sunt zone în care conținutul de fluor „depășește cu mult limita”: „regiunile cele mai cunoscute sunt raioanele Fălești, Glodeni, Ungheni, Leova, Cahul, Cantemir. Dacă ar fi să analizăm, populația care ar putea fi afectată este vastă, circa peste 1 milion, 1 250 000 de oameni”.

Potrivit specialistei, fluorul afectează întregul organism, dar, mai accentuat, impactul se vede pe dinți, și în special au de suferit copiii care au crescut în regiunea unde conținutul acestui element este ridicat. „Dacă au crescut până la 5-7 ani, când începe formarea dentiției permanente, atunci riscă să fie cu pete galbene, cafenii, pe dinți. Când copilul crește în altă regiune, primii șapte ani, apoi a trecut cu traiul în localitate unde indicele de fluor în apă este crescut, atunci nu va avea pete”, a explicat Natalia Bivol pentru Teleradio-Moldova.

Vârsta copiilor școlari afectați, diferă în funcție de localitate. Un procent orientativ ar fi „de la 37% până la 70%”, elevi afectați de fluoroză din cauza apei.

Fluoroza afectează nu doar prin apariția petelor, distrugerea smalțului dentar și aspectul vizual, dar și psihologic, afirmă specialista. „Copii nu se simt încrezuți, nu zâmbesc mereu, pentru că se complexează”. Sistemul osos și, potrivit unor studii - glanda tiroidă, precum și alte organe interne, ar putea fi afectate tot de prezența ridicată a fluorului, susține asistenta universitară.

Totodată și conținutul scăzut de fluor prezintă riscuri pentru dinți. Fiind sub limită, mai mult în localitățile care se alimentează din apele de suprafață, cum ar fi din râu Nistru, din râu Prut, expune populația riscului de apariție a cariilor, precizează experta.

„Ar putea fi mai bună”. Calitatea apei, direct proporțională cu cea a vieții: afectează și nou-născuții

Întrebată despre cum apreciază calitatea apei în Republica Moldova, Natalia Bivol susține că „ar putea fi mai bună”. În comentariul pentru Teleradio-Moldova, specialista USFM afirmă că fântânele săpate, de mână, sunt poluate cu substanțe organice, care ar vorbi despre prezența amoniacului, nitriților și nitraților în apă: „noi știm că, în toate satele, fântânele sunt cu apă cu nitrați”.

„Dacă microbii, la fierbere, se distrug, nitrații – rămân”, explică specialista.

Potrivit expertei, nitrații, care nu dispar la fierbere, se transformă în nitriți, aceștia formează legături cu hemoglobina și drept urmare hemoglobina nu poate transporta oxigenul: „atunci când apa din fântâni, unde se conține nitrați, este folosită pentru a pregăti formula de lapte nou-născuților, copii devin agitați, plâng, au insuficiență de aer”. Din lipsa de oxigen, explică experta, culoarea bebelușului devine cianotică, o nuanță albastră sau violeta a pielii.

Aceasta atenționează că, medicii de familie ar trebui să recomande mămicilor „neapărat să cumpere apă sigură pentru a pregăti formula de lapte praf”.

Un alt aspect, menționat de Natalia Bivol, este duritatea apei din fântâni. Duritatea apei fiind un criteriu, care ar putea fi însoțit de probleme precum litiaza renală, formarea pietrelor la rinichi sau la fiere, și afecta articulațiile la maturitate, având un efect cumulativ ce se manifestă în special la vârste înaintate.

Precizăm că, Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a recomandat cetățenilor să fie precauți în utilizarea apei din fântânile publice și să evite consumul apei din cele care nu sunt verificate periodic. Recomandare a fost făcută, drept urmare a constatării că în peste 75 la sută din fântânile din țară apa este contaminată.

Apa îmbuteliată: hidratare înseamnă calitate, nu doar cantitate

Apa îmbuteliată pare a fi o soluție pentru a evita riscurile la care ne expune apa cu conținut neconform. Cu toate acestea pentru o hidratare potrivită este importantă și mineralizarea. În lipsa mineralelor necesare, ne-a relatat experta, sunt folosite cele din organism.

„Decât să cumpărăm suplimente cu conținut de calciu, magneziu, de care avem nevoie, este mult mai bine să cumpărăm o apă care are mineralizare bună”, sugerează specialista USMF, menționând că gradul de absorbție al mineralelor este cu mult mai mare din apă, decât din suplimente.

La fel, să nu uităm că ne apropiem de sezonul de vară, iar hidratarea „ar putea evita multe boli, cum este, de exemplu, infarctul miocardic”.

Specialista USFM, susține că problemele cardiovasculare deseori pornesc de la deshidratare: „Sângele este prea vâscos și cei care au și unele probleme cu tensiuni arterială, dacă nu sunt hidratați bine, pot suferi accidente vasculare și cardiace. Când nu ne hidratăm suficient, organismul are de suferit, nu numai din punct de vedere a unor riscuri de sănătate cum ar fi cardiovascularii sau digestive, dar avem de suferit și din punct de vedere estetic, pilea hidratată arată mult mai sănătos, nu obosim așa repede”.

Un alt beneficiu punctat, este rezistența la stres: „apa ne vine în ajutor și când suntem stresați, dacă suntem hidratați, se micșorează riscul de accidente vasculare sau infarct miocardic”.

Natalia Bivol mai sugerează că apa este esențială nu doar pentru dezintoxicarea organismului și un metabolism sănătos, ci și pentru menținerea unui echilibru mineral. „Trebuie să acordăm atenție nu doar cantității de apă consumate, ci și calității acesteia – să conțină mineralele necesare. Iar dacă nu le are, trebuie să le suplinim corespunzător”, punctează specialista.

Amintim că în peste jumătate din sistemele publice de alimentare cu apă din satele Republicii Moldova au fost depistate, în 2024, probe neconforme, potrivit datelor prezentate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică. Analizele arată depășiri semnificative ale parametrilor chimici și microbiologici, iar specialiștii atrag atenția că, în unele cazuri, consumul acestei ape poate pune în pericol sănătatea oamenilor.

În discuția cu specialista ANSP, Liliana Carp, am identificat mai multe exemple în care consumul de apă devine periculos: „impact asupra sănătății îl au nitrații, care riscă să se transforme în nitriți, iar aceștia la rândul lor pot provoca maladii oncologice”.

„Borul afectează în special articulațiile și poate contribui la apariția artrozelor, artritelor și altor afecțiuni ale sistemului locomotor”, a explicat medicul specialist ANSP.

Parametrii microbiologici, atunci când depășesc limitele admise, cresc semnificativ riscul de îmbolnăvire. Prezența bacteriei Escherichia coli poate provoca enterită hemoragică, cunoscută sub denumirea de infecție cu E. coli enterohemoragică. Printre alte patologii cauzate de consumul de apă contaminată se numără hepatita virală, dizenteria bacteriană (shigeloza), dar și parazitoze precum giardiaza.

Citește mai mult