Următoarele alegeri la funcția de bașcan al Găgăuziei trebuie să evite repetarea modelului din 2023, afirmă experții
Tensiunile politice din UTA Găgăuzia continuă să genereze îngrijorări, în contextul condamnării bașcanei Evghenia Guțul și al refuzului autorităților locale de a organiza alegeri anticipate. Expertul în securitate Ștefan Bejan și jurnalistul Mihail Sirkeli au avertizat, în emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1, asupra riscurilor majore pe care le-ar putea genera eventuale alegeri în condițiile actuale, inclusiv adâncirea conflictului politic dintre Comrat și autoritățile centrale de la Chișinău.
Avertismentele au fost lansate în contextul deciziei Adunării Populare de la Comrat privind instituirea comisiei pentru redactarea unei rezoluții despre situația socio-politică din regiune. Totodată, aleșii locali au respins ideea organizării de alegeri anticipate, ca reacție la condamnarea bașcanei Evghenia Guțul.
Expertul în securitate Ștefan Bejan avertizează că „UTA Găgăuzia nu trebuie să fie unul dintre actorii care desfășoară război hibrid împotriva statului Republica Moldova”. Potrivit lui, este crucial ca „autoritățile locale să lucreze pentru binele cetățenilor de acolo, nu în interesul grupului criminal organizat Șor”.
„Este nevoie ca alegerile să aibă loc în condiții democratice, să nu existe corupție electorală, pentru că ceea ce s-a întâmplat la alegerile din 2023 a fost pur și simplu de neînchipuit. Efectiv, autoritatea electorală din Găgăuzia s-a făcut că nu vede acele încălcări, mituirea pe față care a avut loc”, a declarat Bejan, la Moldova 1.
Făcând o paralelă cu evenimentele din 2014 și 2015, amintind inclusiv referendumul privind „aderarea la Rusia”, expertul a arătat că situația politică actuală din Comrat e „periculoasă”.
„Toată lumea a încercat să urce pe acel referendum și să obțină cât mai multe dividende politice. Acum, la Comrat, asta se întâmplă: care este bocitoarea mai gălăgioasă, caută să culeagă acele dividende politice, ca să ajungă următorul bașcan al Găgăuziei”, a afirmat Bejan.
Expertul a mai atras atenția asupra mobilizării masive din regiune în perspectiva scrutinului din toamnă.
„Va fi o mobilizare fără precedent, pentru că, dacă ne uităm la alegerile parlamentare din 2021 și alegerile prezidențiale din 2024, vedem o creștere a procentului de alegători cu aproape 50%”, a punctat Bejan.
În opinia sa, această mobilizare ar putea influența decisiv viitoarea coaliție de guvernare din R. Moldova
În același context, expertul a acuzat Partidul Socialiștilor că s-ar folosi de rețeaua creată de Șor pentru a-și asigura sprijin electoral: „Bănuiesc că socialiștii mizează astăzi pe acea rețea construită de Șor pentru a le asigura voturile necesare. De data asta, s-a schimbat și discursul în funcție de ce spune Kremlinul”.
„Din păcate, după 35 de ani, am ajuns în punctul din care am pornit. (...) Această sectă șoristă trebuia stârpită încă de pe vremea când acționa la Orhei. Acum a ajuns să reprezinte un pericol național”, a concluzionat Bejan.
La rândul său, jurnalistul Mihail Sirkeli de la Comrat a relatat despre starea de spirit din regiune: „Este un show ieftin, organizat de așa-zisele autorități din Găgăuzia, pentru că s-au compromis totalmente”.
Sirkeli a criticat întâlnirile reprezentanților găgăuzi cu Ilan Șor în Israel, afirmând că „au oferit Găgăuzia unui criminal fugar care se ascunde de justiția R. Moldova”.
Potrivit lui Sirkeli, Găgăuzia a fost implicată activ în jocuri geopolitice, devenind „un instrument al războiului hibrid rus”.
„Șor și Kremlinul controlează Găgăuzia din punct de vedere politic. Kremlinul are bani și plătește activiștii, influențează spațiul informațional din UTA Găgăuzia”, a constatat jurnalistul.
Sirkeli a mai afirmat că strategia Moscovei este una veche, bazată pe „frica și ura” semănate în rândul populației încă din anii '90, inclusiv prin campanii dirijate.
Jurnalistul s-a arătat sceptic în privința organizării unor alegeri anticipate pentru funcția de bașcan al Găgăuziei înainte de parlamentarele din 2025 și a avertizat că repetarea modelului din 2023 ar compromite întregul proces democratic.
„Dacă acele alegeri se vor desfășura în condiții similare cu cele din 2023, atunci n-are rost să mergem la ele. Se va schimba doar fața. Trebuie să ne asigurăm că următoarele alegeri vor avea loc în conformitate cu prevederile Codului electoral național”, a conchis Mihail Sirkeli.
