Politolog ucrainean, după summitul din Alaska: „Putin vrea să rezolve problema ucraineană ca Hitler pe cea evreiască”
Liderul de la Kremlin și-ar dori o „rezolvare finală a problemei”, formulare care ascunde, de fapt, cerințele tradiționale ale Moscovei: recunoașterea juridică a teritoriilor ocupate, dezarmarea Ucrainei și semnarea unui acord de pace care să fixeze rezultatele războiului. De această părere este politologul ucrainean Gheorghi Cijov, care a comentat rezultatele summitului din Alaska la emisiunea SCANER de la Moldova 1.
Politologul a atras atenția că președintele american, Donald Trump, a recunoscut la summitul din Alaska, într-o manieră ambiguă, rolul europenilor în procesul de negocieri, afirmând că statele europene ar trebui „să se implice puțin”.
„Pe de o parte, acest set complet i-ar permite lui Putin să-și consolideze câștigurile, iar pe de altă parte - i-ar da mână liberă să continue agresiunea atunci când se va simți mai puternic. Expresia 'rezolvare finală a problemei' sună sumbru, pentru că, în limbaj politic, amintește de 'soluția finală a problemei evreiești', anunțată cândva de Hitler. Se creează impresia că Putin vrea să 'rezolve problema ucraineană' nici mai mult, nici mai puțin ca Hitler pe cea evreiască. Metodele nu sunt identice, totuși, au rădăcini comune”, a explicat expertul.
Totodată, potrivit analistului, summitul i-a oferit liderului de la Kremlin un câștig important de imagine, în timp ce partea americană nu a obținut rezultate concrete.
„Trump, de fapt, nu a obținut nimic din această întâlnire, iar Putin a demonstrat, cel puțin propriului popor, că cel mai influent om din lume este dispus să stea de vorbă cu el”, a subliniat Cijov, la Moldova 1.
Potrivit politologului, simplul fapt al întrevederii cu președintele american permite Kremlinului să transmită rușilor mesajul că, în pofida acuzațiilor internaționale, a mandatului de arestare emis de Curtea Penală Internațională și a izolării politice, Vladimir Putin continuă să fie o figură de dialog pentru Occident.
În același timp, unii experți consideră că Trump și Putin ar fi ajuns la o anumită înțelegere personală, reflectată în declarația liderului american, potrivit căreia *„acum totul depinde de Zelenski”. *
„Acesta este singurul moment îngrijorător. Înseamnă că, totuși, Putin a propus ceva, iar Trump intenționează să transmită această propunere lui Zelenski. Cunoscând ce ar putea propune Putin... el practic nu vine niciodată cu ceva nou, e mereu același lucru: Ucraina, predă-te, rezistența este inutilă”, a opinat politologul, subliniind că această „propunere” nu ar aduce nimic nou și ar echivala cu o capitulare a Kievului, „doar împachetată într-o altă formă”.
În cadrul aceleiași emisiuni, Cijov a comentat și șansele unei întâlniri trilaterale SUA–Rusia–Ucraina, despre care s-a discutat imediat după summit. El a amintit că, potrivit lui Iuri Ușakov, consilierul lui Putin, un asemenea format nici măcar nu a fost pus pe agendă, ceea ce face ca optimismul exprimat de Trump să fie, în realitate, nefondat. În plus, declarațiile Moscovei, potrivit cărora Rusia nu este interesată de un armistițiu, ci doar de „rezolvarea finală a problemei”, reduc și mai mult perspectivele unui compromis.
„Cred că delegația americană nu are prea mult optimism cu privire la ceea ce a propus Putin. Întâlnirea cu Zelenski, desigur, va avea loc, dar nimeni nu crede că, în viitorul apropiat, s-ar putea organiza o reuniune trilaterală. Mai îngrijorătoare sunt declarațiile Rusiei – rușii spun că nu îi interesează un armistițiu și că Trump ar fi înțeles această poziție. Însă în spatele acestei 'înțelegeri' poate fi orice. Trump a spus că, deocamdată, nu vede rostul de a introduce sancțiuni, pentru că au loc negocieri, dar poate fi nevoie de sancțiuni peste două-trei săptămâni. Nivelul de optimism pe care îl afișează acum Trump este sub 50%”, a comentat Cijov.
Un alt element remarcat de analist este faptul că, pentru prima dată, Donald Trump a admis că, fără implicarea europenilor, nu se poate ajunge la un acord. Totuși, el a formulat acest lucru într-o manieră ambiguă, afirmând că „europenii trebuie să se implice puțin”, lăsând neclar rolul real al Statelor Unite în procesul de negociere.
În același timp, Gheorghi Cijov a subliniat că nu au fost atinse acorduri reale, inclusiv pe dimensiune economică.
„Câștigul diplomatic este indiscutabil. Dacă Putin va putea să-l convertească în ceva concret, e o mare întrebare. Pentru că nu doar că nu a existat vreun progres pe direcția ucraineană, dar se pare că cei doi președinți nu au obținut nici acorduri economice”, a concluzionat expertul.
