Deținutele din R. Moldova învață cum să se descurce financiar atunci când vor ieși în libertate
Femeile aflate în penitenciare au șansa să iasă în libertate cu un bagaj valoros de cunoștințe în domeniul educației financiare, precum și cu mai multe oportunități de angajare. Un program-pilot, implementat cu sprijinul Secretariatului Consiliului Economic de pe lângă prim-ministrul Republicii Moldova, își propune să ajute femeile să se reintegreze mai ușor în societate după eliberarea din detenție.
Proiectul urmărește să ofere sprijin concret femeilor care se află perioade îndelungate în detenție, ajutându-le să se adapteze mai ușor la viața socială și profesională după eliberare. Mai exact, participantele dobândesc cunoștințe despre gestionarea banilor, identificarea riscurilor, planificarea financiară și economisire.
„Este o necesitate extrem de importantă și stringentă pentru aceste femei, deoarece ele sunt cele care nu au acces atât de ușor la totalitatea informațiilor pe care le au alte persoane. În al doilea rând, studiile demonstrează că aceste femei au fost victime nu doar ale violenței verbale sau fizice, dar și ale violenței financiare. Este extrem de important de a le oferi niște cunoștințe, niște instrumente, care să le ajute să capete acea independență financiară, să-și poată întreține copiii și, cel mai important, să nu revină în acel cerc vicios din care au pornit, ci să devină un membru al societății cu drepturi depline, dar și cu responsabilități”, a explicat Greta Hîncu, director executiv al Fundației pentru Educație Financiară, la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1.
Greta Hîncu a observat, după activitățile organizate în cadrul programului, că deținutele sunt motivate să învețe și să acumuleze cunoștințe utile pentru viața lor de după detenție. Potrivit ei, femeile arată o deschidere deosebită și câștigă încredere, simțind că societatea le susține și le acordă atenție pentru viitor.
Totuși, cea mai mare provocare pentru ele rămâne momentul eliberării, care poate fi dificil, deoarece ies dintr-un mediu restrâns și se confruntă cu nesiguranța vieții exterioare. Programul urmărește să le ofere cunoștințe și abilități care să le sporească independența și să le protejeze de posibile exploatări sau înșelătorii.
„Toate abilitățile și cunoștințele pe care noi le oferim au scopul de a le ajuta să se simtă mai independente, să aibă cunoștințe și să nu cadă în capcana altor escroci care pot profita pe seama lor”, a adăugat directorul executiv al Fundației pentru Educație Financiară.
Greta Hîncu a mai menționat că studiile și experiențele internaționale arată clar necesitatea și importanța programelor destinate femeilor private de libertate, care nu doar dezvoltă abilități financiare, ci le oferă și oportunitatea de a învăța o profesie, ceea ce sporește șansele acestora de a se reintegra pe piața muncii.
Multe femei aflate în detenție nu știu care este salariul mediu sau salariul minim pe economie, având informații învechite. În cadrul programelor de instruire, formatorii le oferă actualizări despre situația economică reală din țară.
„Paradoxul și șocul pe care l-am avut eu era că toate credeau că în Republica Moldova este la fel de greu ca și mulți ani în urmă și ele nu văd un viitor în țara respectivă. Deci, primul lucru pe care-l facem este să încercăm să le reactualizăm informațiile, să le oferim informații cât mai accesibile și cât mai ușor de înțeles și, ulterior, deja să le oferim toate instrumentele – cunoștințele și provocările reale. (...) Pentru că, atunci când ies în libertate, o bună parte din angajatori ar putea ignora sau ar putea pune anumite limite sau bariere în angajarea lor în câmpul muncii”, a explicat Hîncu.
Cursurile se desfășoară în prezent doar în penitenciarul din Rusca și sunt destinate în special femeilor aflate în ultimii doi ani de detenție, pentru a le oferi pregătire înainte de reintegrarea în societate. Fiecare instruire are o durată medie de o oră și jumătate - două ore, pentru a nu suprasolicita participantele cu prea multe informații simultan.
Menționăm că femeile constituie aproximativ 5,3% din totalul deținuților din Republica Moldova, o proporție similară cu cea înregistrată la nivel internațional.
