RETROSPECTIVA // Provocări „de amploare” în campania electorală, discurs al Maiei Sandu aplaudat în picioare la Strasbourg și Plahotniuc așteptat în Penitenciarul nr.13
Campania electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie este marcată de numeroase cazuri de corupție electorală, inclusiv finanțare ilegală a partidelor politice, și de un val de dezinformări, constată atât autoritățile, cât și societatea civilă. Tentativele Federației Ruse de a deturna rezultatul scrutinului și a prelua controlul asupra R. Moldova sunt condamnate de partenerii de dezvoltare, care promit sprijin statului nostru ca să reziste războiului hibrid lansat de Moscova.
Mii de percheziții și mii de clipuri false pe TikTok
Alegerile parlamentare din 28 septembrie se deosebesc de scrutinele anterioare prin amploarea provocărilor cu care se confruntă instituțiile statului, a declarat președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman, la Radio Moldova. Potrivit șefei CEC, procesul electoral din acest an presupune un efort major și o atenție sporită la trei aspecte-cheie: coruperea electorală, dezinformarea și securitatea cibernetică.
De altfel, autoritățile au fost nevoite să dezmintă, în ultima săptămână, mai multe informații false lansate în spațiul public. Este vorba despre un deepfake cu premierul Recean, imagini vechi de doi ani cu buletine de vot, precum și narative despre o pretinsă dislocare a militarilor britanici și sosirea trupelor NATO în R. Moldova.
Totodată, de la începutul actualei campanii electorale, oamenii legii au efectuat aproximativ două mii de percheziții și au întocmit mai multe procese penale pentru fapte legate de corupția electorală.
Analize ale mai multor organizații neguvernamentale au demonstrat, cu cifre, cum Rusia și Ilan Șor au sponsorizat masiv propagandă online împotriva parcursului european al R. Moldova sau cum TikTok-ul din Republica Moldova este invadat de mii de clipuri video menite să alimenteze dezinformările promovate de Federația Rusă. Acestea promovează mesaje de frică, inclusiv despre război sau pierderea neutralității, în cazul aderării la UE. Peste trei mii de videoclipuri cu peste 13 milioane de vizualizări, analizate de F.A.C.T, au arătat existența unei infrastructuri digitale coordonate, formate din conturi false, care mimează comportamentul utilizatorilor reali și încearcă să influențeze percepțiile publice înaintea alegerilor parlamentare.
Între timp, Comisia Electorală Centrală a tipărit buletinele de vot destinate secțiilor electorale din străinătate și alegătorilor din zece state care au ales să voteze prin corespondență.
PE recomandă deschiderea „rapidă” a negocierilor de aderare pe capitole
R. Moldova se confruntă astăzi cu „un război hibrid fără limite, de o amploare nemaivăzută până la invazia pe scară largă a Ucrainei”, iar scopul urmărit de Federația Rusă este „să captureze” statul nostru, prin influențarea rezultatelor alegerilor, ca să ne poată folosi împotriva Ucrainei. Declarațiile au fost făcute, pe 9 septembrie, de președinta Maia Sandu, în ședința în plen a Parlamentului European (PE). Discursul președintei R. Moldova ținut la Strasbourg a fost aplaudat în picioare, minute în șir, de eurodeputați.
Acesta a fost al doilea discurs susținut de Maia Sandu în PE, după cel din mai 2022, cu puțin timp înainte ca R. Moldova să obțină statutul de candidat pentru aderare la UE.
Experții au comentat, la Teleradio-Moldova, că discursul Maia Sandu din plenul PE este un semn că R. Moldova este respectată la nivel european, iar Federația Rusă trebuie să înțeleagă faptul că „R. Moldova este în fața unei furtuni, dar nu este singură”. Totodată, președinta a atras atenția liderilor europeni printr-un discurs ferm, evidențiind rolul R. Moldova în combaterea propagandei și dezinformării ruse și poziționându-se ca un partener strategic ce contribuie cu expertiză la gestionarea amenințărilor hibride.
O zi mai târziu, pe 10 septembrie, Parlamentul European a adoptat, cu o largă majoritate, o rezoluție prin care își exprimă solidaritatea cu R. Moldova și sprijinul deplin pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a țării în fața intensificării operațiunilor hibride și a încercărilor de destabilizare venite din partea Federației Ruse. Legislativul european a îndemnat „Consiliul să deschidă mai rapid negocierile de aderare privind Clusterul 1 (aspecte fundamentale), recunoscând progresele substanțiale ale R. Moldovei în promovarea reformelor cruciale”.
Menționăm că, tot în această săptămână, R. Moldova a încheiat, la Bruxelles, procesul de screening pe Capitolul 12, cel legat de agricultură, siguranța alimentelor, politica sanitară și fitosanitară.
Cazurile Bălan și Plahotniuc
În eforturile partenerilor europeni de a ajuta R. Moldova să combată ingerințele Rusiei în treburile interne ale R. Moldova se înscrie și reținerea, pe 8 septembrie, în România, a fostului vicedirector al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Bălan. Acesta, plasat în arest preventiv pentru 30 de zile peste Prut, este acuzat că ar fi divulgat informații secrete de stat legate de România către ofițeri KGB din Belarus, structură loială Kremlinului.
La scurt timp, Cehia și Polonia au anunțat că au expulzat doi agenți belaruși, dintre care un diplomat, care ar fi parte a unei rețele ample de informații create de Belarus în Europa, din care făcea parte și Bălan.
Pe 10 septembrie, și R. Moldova a expulzat un colaborator al Ambasadei Republicii Belarus la Chișinău.
„Federația Rusă acționează nu doar în R. Moldova, ci și în alte state europene (...) pentru a destabiliza situația. Și iată că vedem un efort comun al țărilor pentru a curăța instituțiile corespunzătoare de elementele nocive și trădătoare ale Federației Ruse”, a comentat prim-ministrul Dorin Recean.
Un alt personaj, care a călătorit de mai multe ori la Moscova în ultimul an, deși era anunțat în căutare, iar presa a scris despre încercarea Kremlinului de a-l implica în deturnarea alegerilor parlamentare din R. Moldova, este oligarhul Vladimir Plahotniuc. Ministerul Justiției a recepționat, pe 12 septembrie, prin intermediul Biroul Național Central Chișinău Interpol, decizia de extrădare emisă de autoritățile elene în urma cererilor formulate de autoritățile abilitate din R. Moldova privind extrădarea lui Plahotniuc.
Potrivit ministrei Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, fostul lider democrat ar putea fi adus la Chișinău pe 25 septembrie. Plahotniuc, care riscă până la 15 ani de închisoare, va fi încarcerat într-o celulă de la Penitenciarul nr.13.
Planul Kozak și militarizarea copiilor din regiunea transnistreană
Săptămâna care se încheie a fost marcată și de un protest al veteranilor războiului de la Nistru. Aceștia l-au invitat pe unul dintre liderii Blocului electoral „Alternativa”, Mark Tkaciuk, să le explice ce planuri de „federalizare” are pentru R. Moldova și le va promova, dacă va ajunge în Parlament după alegerile parlamentare din 28 septembrie. Tkaciuk își exprimase, în ajun, regretul că fostul lider comunist, Vladimir Voronin, nu a semnat, în 2003, „Memorandumul Kozak”, document ce presupunea federalizarea R. Moldova și oferea drept de veto Tiraspolului în orice decizie urma să ia Chișinăul.
Unul dintre subiecții acelei „federații” urma să fie regiunea separatistă transnistreană, unde elevii sunt supuși astăzi pregătirii militare obligatorii. Potrivit unei analize realizate de Asociația Promo-LEX, copiii sunt antrenați în tabere de pregătire militară, implicați în reconstituiri ale unor episoade de război, precum și în competiții de tragere.
Promo-LEX a sesizat Organizația Națiunilor Unite (ONU) privind militarizarea și îndoctrinarea ideologică a peste 80.000 de copii din regiunea transnistreană, aflată sub ocupație rusă. Într-o scrisoare adresată raportoarei speciale a ONU, Promo-LEX avertizează asupra pregătirii militare sistematice și promovării ideologiei de război în grădinițele și școlile din regiune.
Alte titluri ale săptămânii:
ELECTORALA 2025 // Aproape 40.000 de adolescenți vor vota pentru prima dată în această toamnă
Expert, despre cazul Soroca: Bullying filmat, colegi nepăsători. Sistemul trebuie să reacționeze
Verdict la Curtea de Apel București: Ion Ceban rămâne interzis în România și spațiul Schengen
Strategie: investiții de 43 de miliarde de euro, până în 2050, în sistemul energetic al R. Moldova
Raport BNS: Alimentele, mai scumpe cu aproape 9% față de anul trecut
Consumul de alcool în timpul sarcinii - consecințe grave asupra fătului, avertizează specialiștii
Deținutele din R. Moldova învață cum să se descurce financiar atunci când vor ieși în libertate
R. Moldova a cumpărat peste 90% din necesarul de gaze pentru 2025-2026
Recoltarea strugurilor, în toi: roadă mai bogată ca anul trecut, dar sub media multianuală
