Migrația în UE: Parlamentul European votează pentru o structură de tip ICE din SUA

Se va dota Europa cu o structură de tip ICE din SUA? Parlamentul European a votat joi, 26 martie, o înăsprire a legislației europene, care ar accelera numărul expulzărilor și ar permite închiderea azilanților respinși, inclusiv a minorilor, în centre situate în afara granițelor UE, pe modelul acordului bilateral deja încheiat de Italia cu Albania.
Rezoluția votată astăzi cu 389 de voturi pentru și 206 contra (și 32 abțineri) vizează „o detectare, detenție și deportare mai eficientă” a migranților fără acte.
O majoritate a eurodeputaților, cuprinzând Partidul Popular European (conservatorii creștin-democrați), precum și euroscepticii, Reformiștii Europeni, Patrioții pentru Europa și Europa Națiunilor Suverane, au asigurat voturile necesare, stârnind protestele stângii și centrului.
Măsura, anunțată de mai multă vreme, fusese deja criticată înainte. Organizația umanitară Médecins du Monde, împreună cu alte zeci de ONG-uri, au respins deja planul european de deportare, avertizând că acesta amenință etica medicală, confidențialitatea profesională și sănătatea publică.
Scrisoarea comună a ONG-urilor avertizează că măsurile de supraveghere propuse, vagi și de vastă anvergură, ar putea transforma spitalele și serviciile publice în „centre de triaj” pentru aplicarea legislației privind imigrația.
E cunoscut precedentul periculos creat în Statele Unite, unde teama de deportare i-a îndepărtat pe oameni de sistemele de sănătate.
Urmează acum negocierile interinstituționale între Parlament, Comisie și Consiliu pentru a stabili modalitățile aplicării noii legislații înăsprite.
O nouă alianță de dreapta în Parlamentul European
La tema refugiaților și a fluxului migrator în Europa, conservatorii creștin-democrați colaborează de mai multă vreme cu extrema dreaptă. Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta, cel mai mare grup politic din Europa, a purtat sistematic discuții elaborate inclusiv cu AfD-ul german, pentru a înăspri legislația UE privind migrația.
O serie de mesaje revelate de agenția germană de presă DPA de pe un chat WhatsApp între europarlamentari PPE și de extremă dreaptă, precum și mai multe întâlniri față în față, au dus la elaborarea acestei noi legislații care vizează înăsprirea politicii UE privind migrația.
Noile reguli permit, așadar, deportarea solicitanților de azil către „centre de returnare” din țările din afara UE. Acesta ar urma modelul acordului Italia-Albania privind returnarea migranților, care, după aproape trei ani, este încă blocat de instanțe, justiția italiană având îndoieli cu privire la legalitatea sa în conformitate cu legislația UE, deoarece Albania se află în afara UE.
Socialiștii și social-democrații (S&D) din Parlamentul European și-au exprimat deja regretul că „nu s-a găsit o soluție pro-UE” în dosarul returnării migranților.
Aceasta vine pe fondul unei furii crescânde față de faptul că socialiștii au contribuit la votul pentru al doilea mandat al președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (PPE), în baza unui acord pentru o majoritate pro-UE cu centriștii Renew Europe.
Legislația din Danemarca - dură, deși cu un Guvern de stânga
Legislația din Danemarca, unde social-democrații lui Mette Frederiksen tocmai au câștigat alegerile, se distinge prin regulile sale extrem de precise, stricte și fixe. Ea a și fost întărită recent chiar de legislatorii social-democrați, în ciuda protestelor activiștilor din multe ONG-uri. Asta a și dus la situația actuală, în care numărul persoanelor cărora li s-a acordat azil în Danemarca în ultimii ani s-a fixat la cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani.
Desigur, persoanele persecutate de regimuri străine beneficiază de protecție din partea Danemarcei, dacă o solicită, intrând legal în țară, dar această protecție este adesea temporară, Guvernul rezervându-și dreptul de a returna un solicitant de azil în țara sa de origine atunci când acea țară este reconsiderată sigură.
Astfel, în 2022, Guvernul danez a notificat aproximativ 1.200 de refugiați din Siria că permisele lor de ședere nu vor fi reînnoite, deoarece Copenhaga consideră acum că Siria este o țară sigură pentru întoarcerea refugiaților, asta în ciuda a ceea ce consideră ONU și Uniunea Europeană.
Unii consideră, însă, că legile daneze penalizează persoanele din anumite grupuri etnice. Astfel, refugiații care locuiesc în complexe rezidențiale desemnate drept „societăți paralele”, unde mai mult de jumătate dintre locuitori provin din medii „non-occidentale”, nu sunt eligibili pentru reunificarea familiei.
Legea permite, de asemenea, statului să demoleze blocurile de apartamente din aceste complexe. Deși Guvernul danez susține că acest lucru este conceput pentru a încuraja integrarea, Uniunea Europeană și-a exprimat recent îngrijorarea cu privire la o posibilă discriminare.
Vine, apoi, chestiunea reîntregirii familiei refugiaților. Acest lucru este permis în anumite circumstanțe, dar regulile sunt și acolo foarte stricte. Există diverse criterii pe care un refugiat trebuie să le îndeplinească pentru a-și aduce partenerul în Danemarca, criterii despre care Guvernul spune că au fost concepute parțial pentru a proteja împotriva căsătoriilor forțate.
Ambii soți trebuie, astfel, să aibă cel puțin 24 de ani și să fi trecut un test de limba daneză. Refugiatul din Danemarca nu trebuie să fi solicitat beneficii timp de trei ani și trebuie să fie în măsură să ofere o garanție financiară.
În 2021, Danemarca a adoptat chiar o lege care îi permitea să proceseze cererile solicitanților de azil din afara Europei, ceea ce a stârnit furia apărătorilor drepturilor omului, a ONU și a Comisiei Europene.
Suedia și imigranții care nu duc o „viață onestă”
În Suedia, Guvernul de dreapta al lui Ulf Kristersson a anunțat, la rândul său, un proiect de lege care prevede înăsprirea regulilor pentru imigranți, inclusiv retragerea permiselor de ședere și facilitarea expulzării pentru cei care nu duc o „viață onestă”.
O asemenea categorie acoperă munca la negru sau abuzul de sistemul de beneficiile securității sociale. De asemenea, legăturile eventuale cu extremismul politic sau religios ar fi un criteriu suplimentar.
Dacă proiectul va fi adoptat de Parlament, noile legi ar urma să intre în vigoare începând din luna iulie 2026.
Italia vrea să trimită migranți în Albania, iar Belgia - în Estonia
Din pricina fluxului migrator devenit incontrolabil și a supraaglomerării închisorilor, Belgia a anunțat că ia în considerare închirierea de spații penitenciare în Estonia. Închirierea de spații în străinătate este una dintre opțiunile luate în considerare de Guvern și vizite exploratorii au avut deja loc în Kosovo și Albania, dar acum atenția se mută asupra Estoniei.
Albania a fost luată serios în considerare și de Italia, iar Giorgia Meloni, șefa Guvernului de coaliție de dreapta, a anunțat încă din 2022 un acord cu autoritățile albaneze pentru crearea a două centre pentru refugiații nedoriți salvați de marina italiană în Mediterană.
Conform acordului, 36 de mii de migranți ar fi mutați în Albania în fiecare an. Meloni a semnat deja un memorandum de înțelegere în acest sens cu președintele albanez Edi Rama. Concret, pactul dintre cele două țări prevede construirea a două centre în Albania, adică în afara Uniunii Europene, pentru a caza migranții salvați pe mare de ambarcațiunile marinei italiene.
Prima structură, un centru de recepție și triaj, va fi instalată în portul Shëngjin din nordul țării și va avea ca scop principal identificarea persoanelor. Al doilea, situat pe o fostă bază militară din Gjadër, la aproximativ douăzeci de kilometri de locul de debarcare, va servi drept centru de detenție în așteptarea procedurilor de procesare a cererilor de azil sau a eventualelor măsuri de expulzare.
Formal, cele două structuri care ar trebui să fie administrate de Roma. Totuși, activitățile de pază în aer liber vor fi încredințate poliției locale, Italia plătind pentru aceasta.
Pentru Giorgia Meloni, acordul permite, cel puțin temporar, să mascheze eșecul politicii sale migratorii. În ciuda măsurilor tot mai represive – durata detenției într-un centru care așteaptă repatrierea a crescut în mod semnificativ la optsprezece luni – și a promisiunii făcute, în timpul campaniei electorale, de a pune capăt debarcărilor de migranți, fluxul nu slăbește. Nereușind, pentru moment, să-l convingă pe președintele tunisian Kaïs Saïed să blocheze plecările și să gestioneze fluxurile migratorii la fața locului, Giorgia Meloni încearcă, prin urmare, să externalizeze o parte a problemei către Albania.
Giorgia Meloni imită aici modelul proiectului britanic încă neaplicat care ar avea ca scop trimiterea de migranți în... Rwanda, în Africa. Justiția britanică s-a opus însă planurilor guvernelor succesive. Asta riscă să se întâmple și în Italia. Pe deasupra, acest lucru arată eșecul solidarității europene, după ce Meloni a încercat în van să obțină de la partenerii din UE o repartizarea echitabilă a refugiaților.
Lucrul a fost subliniat, de altfel, de premierul albanez Edi Rama, care a spus: „Facem ceea ce ar trebui să facă alte țări europene”.