Agricultorul care a instalat primul sistem eolian antiîngheț din R. Moldova: „Le-am testat pe toate și, până acum, nu mi-au salvat niciun gram de cireșe”
Schimbările climatice și oscilațiile tot mai frecvente de temperatură determină agricultorii din Republica Moldova să caute soluții pentru a-și proteja culturile, în special livezile, vulnerabile în perioada de înflorire. Subiectul a devenit stringent mai ales după înghețurile severe din primăvara trecută, care a lăsat agricultorii fără roadă și cu pagube de sute de milioane de lei.
Tehnologiile antiîngheț - de la instalații eoliene până la sisteme pe bază de gaz - sunt promovate astăzi ca alternative moderne la metodele tradiționale, precum arderea paielor sau fumigațiile.
Gheorghe Rusu din raionul Râșcani este horticultor de o viață. În 1998, și-a înființat propria afacere, iar în prezent gestionează aproximativ 75 de hectare de livezi de măr și vișin. În exploatația sa utilizează inclusiv sisteme de tip Frostbuster - mașini mobile antiîngheț pe bază de gaz, care suflă aer cald printre rânduri.
Aceste echipamente sunt tractate și utilizează un ventilator acționat de priza de putere, împreună cu un arzător pe bază de propan-butan. Aerul este încălzit până la aproximativ 80-85°C și este distribuit lateral, acoperind zeci de metri de fiecare parte.
Mașina se deplasează printre rânduri, repetând ciclul la intervale regulate, contribuind la menținerea temperaturii critice a mugurilor și florilor.
Cu toate acestea, horticultorul spune că eficiența acestor soluții este limitată în condiții dificile.
Primăvara anului 2025 a fost un test relevant pentru astfel de tehnologii. După o lună martie neobișnuit de caldă, care a grăbit înflorirea pomilor, în aprilie au urmat două valuri de înghețuri târzii, cel mai puternic la sfârșitul lunii, când temperaturile au coborât până la -4 grade Celsius, iar în unele zone - chiar mai jos. În aceste condiții, multe culturi au fost afectate chiar în faza de înflorire, iar sistemele de protecție au fost puse la încercare.
„Noi am văzut că, acolo unde nu a fost niciun sistem antiîngheț, practic nu a fost roadă deloc. Unde au fost instalate, parcă au mai ajutat, dar nu putem spune că au lucrat 100% așa cum trebuie. În condiții de ger mai mic, te mai salvează, dar când temperaturile scad foarte mult, cum a fost anul trecut, nu mai fac față”, a declarat Gheorghe Rusu, pentru Teleradio-Moldova.
În același timp, diferențele de producție de la un an la altul reflectă direct limitele acestor sisteme în fața fenomenelor extreme.
„Dacă, în mod normal, oamenii obțin 20 de tone de cireșe, noi am avut în jur de două. Deci, ceva s-a păstrat, dar nu la nivelul așteptat”, ne-a mai spus agricultorul.
Potrivit acestuia, un astfel de echipament de tip Frostbuster ajunge la aproximativ 30 de mii de euro, fiind recomandat pentru protejarea unei suprafețe de până la 10 hectare.
„Nu salvează producătorii”
Maxim Burlacu este un tânăr antreprenor din localitatea Zgurița, raionul Drochia, care administrează o afacere agricolă diversificată - cu cireși, vișini, caise, măr de vară, prun și măr de toamnă.
El este, de altfel, fermierul care a instalat primul sistem eolian antiîngheț din Republica Moldova, în cadrul unui proiect-pilot realizat cu sprijinul Elveției. Cu toate acestea, experiența sa de până acum nu a confirmat așteptările.
„În prezent, nu am nicio informație bună pe care pot să v-o spun. Sistemul nu a lucrat cum trebuie, iar atunci când era nevoie de el, s-a defectat. Așteptăm primăvara aceasta și, dacă vor fi înghețuri, vom vedea dacă va funcționa corect. Anul trecut, la înghețuri, jumătate din timp a mers, jumătate din timp a fost defect”, a declarat Maxim Burlacu, pentru Teleradio-Moldova.
Acesta spune că a testat mai multe soluții, însă fără rezultate convingătoare.
„Eu am moară de vânt, am sisteme pe gaz, frostbustere, metode tradiționale cu paie – le folosim pe toate. Dar, din experiența mea, sistemele antiîngheț care funcționează acum în Republica Moldova nu salvează producătorii. Eu le-am testat din toate punctele de vedere și, până acum, nu mi-au salvat niciun gram de cireșe”, a mai spus agricultorul.
Cum funcționează sistemele antiîngheț
Furnizorii de tehnologie susțin că rezultatele instalațiilor antiîngheț depind în mare măsură de instalarea corectă și de condițiile în care este utilizat sistemul.
Alexandru Perjan, administratorul companiei care a instalat turbina eoliană la Drochia susține că au existat probleme tehnice la început, însă acestea nu țin de principiul de funcționare al echipamentului.
„A fost o problemă de betonare. Nu au livrat betonul care trebuia pentru fundație. Exista riscul să se încline. Responsabilul care a livrat betonul a primit penalități și după asta a refăcut fundația. Dar sistemul lucrează în toate țările, în Ucraina lucrează, la fel și în România”, ne-a explicat Alexandru Perjan.
Acesta a adăugat că instalația eoliană funcționează prin amestecarea straturilor de aer, iar în anumite cazuri este completată de un arzător pe bază de propan.
„Instalația amestecă aerul cald cu rece și noi ridicăm cu 4-5 grade Celsius temperatura la suprafață solului. Deci, aceste înghețuri de primăvară vin când ziua e cald și noaptea e rece, iar noi căldura asta de cu zi o utilizăm la protejarea de înghețul de dimineață. Costul unei instalații de acest fel ajunge de la 55.000 de euro și acoperă până la șapte hectare”, a menționat Alexandru Perjan.
În situațiile în care temperaturile sunt mai scăzute sau inversia termică nu este suficientă, sistemul poate fi dotat cu un arzător montat la baza turnului, care generează căldură suplimentară și o distribuie în livadă prin fluxul de aer creat de turbină. Această combinație permite creșterea suplimentară a temperaturii și este utilizată mai ales în condiții de îngheț mai sever.
Amintim că, în aprilie 2025, Republica Moldova a fost lovită de două valuri severe de înghețuri târzii, în special în intervalele 6-12 aprilie și 27-28 aprilie. Fenomenul, considerat printre cele mai severe din ultimele trei decenii, a afectat grav livezile, precum și parțial plantațiile viticole și alte culturi.
Potrivit estimărilor Asociației „Moldova Fruct” și ale Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, pierderile totale în sectorul pomicol au fost evaluate la aproximativ 741 de milioane de lei, iar suprafața afectată a depășit 8.600 de hectare de livezi. Cele mai mari pierderi au fost înregistrate la cais - până la 97%, piersic și vișin - circa 79%, prun - aproximativ 79%, cireș - până la 55% și măr - circa 52%.
În nordul țării, unde impactul a fost cel mai puternic, unele livezi au fost compromise aproape integral, iar agricultorii au descris situația drept una „catastrofală”. În paralel, aproximativ jumătate din suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr a fost afectată, iar unele culturi de câmp au suferit pierderi parțiale.
Guvernul a alocat ulterior 100 de milioane de lei pentru compensarea pierderilor, însă producătorii spun că sprijinul acoperă doar o parte din pagube. În același timp, exporturile de fructe au scăzut semnificativ în 2025, iar o parte din producție a fost redirecționată spre procesare, din cauza calității scăzute.
CITIȚI ȘI:
