ÎN CONTEXT | Expert: În lipsa reformelor, R. Moldova riscă să rămână o economie dependentă de finanțare externă
În lipsa unor reforme structurale și a unei utilizări eficiente a resurselor disponibile, Republica Moldova riscă să rămână o economie dependentă de consum și finanțare externă, ratând o oportunitate crucială de dezvoltare durabilă. Aceasta este concluzia unui studiu semnat de experta în economie Mihaela Sirițanu și avertizează că problema este capacitatea de absorbție a fondurilor europene disponibile prin Planul de Creștere.
Studiul evidențiază trei direcții majore de dezvoltare: industrializarea, susținerea întreprinderilor mici și mijlocii și dinamizarea pieței de capital. În prezent, doar 38% dintre firme reușesc să obțină credite, deși băncile dețin în conturi peste 6 miliarde de lei sub formă de lichiditate inactivă. Pentru a debloca aceste resurse, expertul propune crearea unui fond public-privat, în care statul să participe ca investitor alături de bănci și de capitalul privat. Alegerea este strategică: fie rămânem o economie de consum, dependentă de asistența externă, fie ne transformăm într-un producător european prin reconstrucția din temelii a sistemului industrial și financiar.
„Avem o susținere fără precedent de la Uniunea Europeană (UE). 40 la sută din acești bani sunt deja în Republica Moldova. Guvernul nu raportează cum cheltuie acești bani; intră în bugetul de stat și declarațiile pe care le fac sunt foarte superficiale. O mare parte din acești bani vin pentru ajutor bugetar, adică pentru cheltuieli. Lucrurile pe hârtie arată foarte bine, însă la mod practic nu am identificat niște factori foarte importanți de risc. În primul rând, capacitatea administrativă este în continuare foarte slabă. Este riscul ca noi să nu putem absorbi acești bani și să nu aibă niciun impact economic”, a declarat Mihaela Sirițanu, în emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1, care recomandă injectarea acestora în pentru un impact pe termen lung.
Iluzia industrializării: Parcuri de depozitare în loc de hub-uri de producție
Experta subliniază modelului actual de infrastructură de business, cu parcurilor industriale și incubatoarelor care funcționează drept facilități imobiliare, fără a genera valoare adăugată sau inovație industrială.
„Există un plan de industrializare pe hârtie, însă în mod practic el nu funcționează. Incubatoarele sunt mai mult chirii ieftine, parcurile industriale sunt spații mai mult de depozitare a mărfurilor. Ori pentru a le industrializa, avem nevoie de specializarea acestor parcuri. Cel mai bun exemplu este parcurile specializate pe IT. Aici lucrurile chiar funcționează bine. Tocmai pentru că acești bani trec prin bugetul statului, este alegerea statului să facă o raportare specială și cetățenii nu pot vedea cum se cheltuie acești bani să nu putem analiza impactul lor asupra dezvoltării. Avem destul de puțin timp până în 2030”, a explicat Mihaela Sirițanu.
Granturile actuale sunt „prea mici pentru a crește” IMM-urile
Experta arată că sumele oferite antreprenorilor locali sunt insuficiente pentru a permite scalarea afacerilor și accesul pe piețele europene, iar indicatorii de succes ai statului sunt greșit orientați nu spre performanță.
„În UE, IMM-urile sunt categorizate după cifra de afaceri, iar la noi sunt categorizate după numărul de angajați. Problema pe care am identificat-o în acest studiu este anume că business-urile noastre mici nu sunt susținute cum trebuie. Am analizat rapoartele ODA și am descoperit acolo că grantul mediu care este oferit este de în jur de 20.000 de euro. Este foarte mic pentru un business pe care vrem să crească și, eventual, să îi oferim posibilitatea să exporte în UE. Comparativ cu modelul Estoniei, unde la început un startup o să primească până la 35.000 de euro, apoi este o fază de escalare unde primesc granturi de până la 500.000 de euro”, a subliniat Sirițanu.
Paradoxul bancar: Supra-lichiditate vs. antreprenori fără opțiuni âExperta scoate în evidență că băncile au un conservatorism excesiv ce blochează accesul la capital pentru investiții pe termen lung.
„Băncile, în principiu, care dețin în jur de 90% din active, sunt supra-lichide. Au în jur de 60 de miliarde de lei, dar problema e că băncile noastre sunt foarte conservatoare, ele nu își permit să ofere credite pentru niște investiții de termen lung. Dar asta, practic, înseamnă că un antreprenor nu prea are opțiuni când are nevoie de capital. E dificil să obțină granturi, despre care am vorbit că sunt prea mici, și atât”, a punctat Mihaela Sirițanu.
Resetarea pieței de capital: Independență financiară prin resurse
În final, Mihaela Sirițanu propune o reformă structurală a modului în care statul gestionează economiile ca să nu mai fie dependent de împrumuturile externe în valută străină.
„Republica Moldova ar trebui să reseteze piața de capital prin construirea capitalului nostru domestic. E nevoie să avem pensii private, de exemplu, sau asigurări care ar acumula bani de la cetățeni și ar avea aceste finanțări pe care apoi să le poată redirecționa pe Bursa de Valori, unde să poată împrumuta business-urilor. Pentru o dezvoltare sustenabilă economică este absolut necesar ca noi să ne dezvoltăm capitalul propriu. În felul ăsta, inclusiv și statul nostru va putea să împrumute în valută națională, să nu mai împrumute pe piețe financiare străine și să trebuiască să plătească o dobândă foarte mare într-o valută străină. Deci, din mai multe puncte de vedere, e necesar pentru o economie rezilientă”, a conchis experta.
