Grup de lucru pentru deblocarea alegerilor în Găgăuzia, creat după discuții purtate la Președinție cu primari și deputați din regiune
„Soluții rapide” pentru desfășurarea „unui scrutin liber și corect” în Găgăuzia urmează să fie prezentate, în scurt timp, de un grup de lucru creat în urma unor discuții purtate, pe 23 aprilie, de șefa statului, Maia Sandu, și președintele Parlamentului, Igor Grosu, cu aleșii locali și deputații din autonomia găgăuză. Un document privind particularitățile alegerilor în regiune, elaborat cu implicarea societății civile și a Comisiei Electorale Centrale (CEC), va debloca organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară de la Comrat (APG), astfel încât scrutinul să aibă loc în acest an, afirmă șeful Legislativului.
La ședința de la Președinție, autoritățile centrale și-au reafirmat poziția privind necesitatea respectării regulilor electorale și a transparenței procesului.
„Responsabilitatea organelor centrale și a celor regionale este să asigure un scrutin corect, în care locuitorii autonomiei să decidă liber viitorul acesteia”, a transmis Președinția.
Participanții la discuții au convenit asupra instituirii unui grup de lucru comun, care va include reprezentanți ai instituțiilor centrale, ai Adunării Populare și primari din regiune. Acesta urmează să elaboreze soluții și să creeze condițiile necesare pentru organizarea alegerilor „în cel mai scurt timp posibil”.
„Trebuie să fie un document privind particularitățile alegerilor în Găgăuzia, astfel încât noi, anul acesta, să putem desfășura alegerile pentru adunare”, a precizat Igor Grosu, înaintea ședinței Parlamentului din 24 aprilie.
Igor Grosu a subliniat lipsa unor mecanisme esențiale de control și transparență în sistemul electoral din autonomie.
„Acolo sunt întrebări legate de verificarea viitorilor membri ai Consiliului Electoral din regiune. Și noi le-am spus că nu înțelegem de ce, în restul țării, cei care sunt înaintați ca membri de birou trec verificările la Autoritatea Națională de Integritate, la Centrul Național Anticorupție, la Serviciul de Informații și Securitate. Au încercat să ne spună că la ei nu trebuie să se întâmple lucrul acesta. Am spus că nu ține argumentul ăsta”, a detaliat spicherul.
Șeful Legislativului a criticat și lipsa unor reguli clare privind finanțarea campaniilor electorale: „În cazul alegerilor din Găgăuzia, nu ar exista și nu există plafon la donații în cash. Scuzați, vă rog. Am zis că acesta e cadou pentru bandiți”.
De asemenea, oficialul a evidențiat discrepanțele privind listele electorale și lipsa unui sistem de verificare a alegătorilor: „Nu există un sistem de verificare a alegătorului când vine la secția de vot și prezintă buletinul... Nici asta nu este”.
Referindu-se la funcționarea instituției electorale din regiune, spicherul a menționat că autoritățile centrale susțin profesionalizarea acesteia, dar au existat divergențe privind finanțarea și denumirea acesteia.
„Când discutam Codul electoral, erau două lucruri de confruntare. Una - cine finanțează permanentizarea acestui organ? Noi spuneam: dați, domnule, să finanțăm de la bugetul de stat, așa cum finanțăm în toată țara. Ei au zis, nu, finanțăm de la bugetul local. Ok, am zis da. Și a doua - denumirea comisiei. Ei propuneau să fie Comisie Electorală Centrală și noi le-am spus că nu pot să fie două Comisii Electorale Centrale. E una singură. Noi am cedat cu finanțarea, ei urmau să cedeze cu denumirea”, a punctat Grosu, amintind că APG a lichidat autoritatea electorală din regiune.
Precizăm că mandatul Adunării Populare a Găgăuziei a expirat în noiembrie 2025, iar datele stabilite pentru vot, 22 martie și 21 iunie 2026, au fost anulate succesiv prin deciziile Curții de Apel Sud, la solicitarea Cancelariei de Stat.
În aceste condiții, desfășurarea alegerilor rămâne incertă, iar criza a fost generată de divergențele dintre legislația electorală locală și cea națională. Autoritățile de la Comrat refuză, deocamdată, organizarea alegerilor conform Codului electoral al Republicii Moldova.
Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională pentru a verifica constituționalitatea unor prevederi din Legea privind statutul special al Găgăuziei, în mod particular a celor care permit Adunării Populare să desemneze propriul organ electoral.
CITIȚI ȘI:
