Blocaj la Comrat: Disputa privind denumirea organului electoral împiedică organizarea alegerilor. Soluția trebuie să fie constituțională, spun experții
Un grup de lucru extins urmează să identifice soluții pentru depășirea blocajului politic de la Comrat, unde, de peste jumătate de an, nu pot fi organizate alegeri pentru Adunarea Populară. Impasul politic este generat de disputa dintre autoritățile autonomiei și cele centrale privind denumirea organului electoral local.
Adunarea Populară insistă pe sintagma „Comisia Electorală Centrală”, invocând statutul autonomiei găgăuze, în timp ce Chișinăul susține că, potrivit noului Cod Electoral, această denumire revine exclusiv instituției electorale naționale.
În urma întrevederii de săptămâna trecută de la Președinție, părțile au convenit să extindă formatul discuțiilor, pentru a identifica o soluție. Chiar dacă noul Cod Electoral stabilește clar că există o singură Comisie Electorală Centrală, iar la Comrat este consiliu electoral, Adunarea Populară refuză să modifice denumirea.
„Având în vedere că Codul Electoral folosește o denumire diferită pentru acest organ electoral, am propus utilizarea unei formule legislative pentru o denumire duală, formulă aplicată destul de des. Comisia Electorală Centrală, în paranteze Consiliul electoral central al Găgăuziei”, a spus Gheorghe Leiciu, vicepreședintele Adunării Populare din Găgăuzia.
De cealaltă parte, copreședinta grupului de lucru pe platforma parlamentară privind situația din autonomie, spune că cel mai plauzibil scenariu pentru a depăși criza ar fi modificarea Codului Electoral.
„În cazul în care autoritățile din Găgăuzia nu vor prezenta anumite soluții, atunci autoritățile centrale vor fi nevoite să intervină în Codul Electoral național și să prevadă expres aceste particularități. Evident că ne dorim ca acest proces să fie asigurat atât de autoritățile naționale, cât și de cele regionale”, a menționat Larisa Voloh, deputată din partea Partidului Acțiune și Solidaritate.
De cealaltă parte, sunt voci la Comrat care consideră că discuțiile privind denumirea organului electoral sunt doar un pretext pentru a perpetua criza în autonomie.
„Chișinăul nu a dorit ca alegerile să aibă loc în 2025, deoarece era îngrijorat că susținătorii lui Ilan Șor vor prelua Adunarea Populară. Nici majoritatea din Adunarea Populară nu a dorit acest lucru, pentru că, în principiu, sunt mulțumiți de tot, nu poartă nici o răspundere. În cele din urmă, toată această situație este benefică pentru politicieni precum Ilan Șor, pentru că nu există dialog între Comrat și Chișinău”, a declarat Alexandr Tarnavschi, membru în Adunarea Populară.
Comratul trebuie să înțeleagă că soluția trebuie să fie una constituțională, susțin experții.
„La nivelul primarilor din regiune, vedem că ei vor să lucreze cu Chișinăul, să beneficieze de aceleați proiecte de care se bucură toate autoritățile locale. Este un mit bine finanțat de la Moscova că Găgăuzia nu-și dorește să colaboreze cu Chișinăul, și-o doresc doar cei care sunt la solda lui Șor, iar el este omul lui Putin în regiune”, a comentat expertul Watchdog, Andrei Curăraru.
Amintim că mandatul Adunării Populare a expirat în noiembrie 2025. Comratul a încercat de două ori să stabilească data alegerilor, dar ambele tentative au eșuat.
CITIȚI ȘI:
