Corespondență Dan Alexe | Rusia – Europa: evoluțiile recente ale „războiului hibrid”, de la drone cu explozibili la armate de troli
„Ucraina trebuie să primească mai mulți bani, nu mai puțini”, este formula auzită tot mai insistent la Bruxelles, într-o atmosferă anxiogenă și pe măsură ce „războiul hibrid” ia noi forme, începând de la drone cu explozibili găsite în locuri strategice până la difuzarea de false caricaturi atribuite unor publicații precum „Charlie Hebdo”.
Miniștrii de externe și cei ai apărării din țările membre în UE au discutat astfel, luni, 28 septembrie, la Bruxelles, primul raport anual privind capacitatea de apărare a Europei, dar și crearea unui mecanism de urgență, inspirat din cel al NATO, pentru a consolida răspunsul comun la „atacurile hibride” ale Moscovei, dar și pentru a spori ajutorul adus Ucrainei.
Confruntate cu numărul tot mai mare de acte ostile atribuite Moscovei, cele 27 de state membre în UE iau astfel în considerare cea mai bună modalitate de a se proteja, mai ales că în Europa plutește tot mai apăsător teama de escaladare a tensiunilor cu Rusia.
Miniștrii au aprobat acordarea urgentă a unui pachet financiar, promis anterior, de 6,6 miliarde de euro Ucrainei din Instrumentul European pentru Pace destinate sprijinului militar și au căzut de acord că este nevoie de mai multe mijloace de interceptare a rachetelor rusești acordate Kievului, care duce mare lipsă de sisteme de interceptare de tip Patriot, singurele capabile să intercepteze cu succes rachetele rusești și fabricate de SUA. Miniștrii au cerut statelor membre să ofere Kievului rachete Patriot din stocurile lor naționale, urmând ca UE să achiziționeze din SUA noi baterii Patriot, achitându-le din fondurile destinate Ucrainei.
Miniștrii au convenit și cum vor fi repartizate cele 6,6 miliarde de euro pentru Ucraina. Separat, mai multe țări au cerut ca o parte din fondurile alocate pentru 2027 prin împrumutul european deja decis de 90 de miliarde de euro să fie pusă mai devreme la dispoziția Kievului.
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, care a participat la reuniune, a vorbit și despre necesitatea - simetrică - de a reduce capacitățile Moscovei, în special prin sancționarea „flotei fantomă".
De asemenea, Kaja Kallas a amintit că președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a propus reproducerea la nivel european a articolului 5 al cartei NATO prin crearea unui Consiliu European de Securitate. Asta cu toate că UE dispune deja de articolul 42.7 prin care statele membre au chiar datoria să se ajute reciproc în caz de atac asupra unuia.
În realitate, legislația UE este chiar mai constrângătoare pentru membri decât regulamentele NATO, oferind, paradoxal în teorie, o siguranță mai mare. Asta deoarece respectiva solidaritate teoretică a statelor NATO nu este obligatorie, așa cum se crede adesea pe baza mult-citatului articol 5 din tratatul fondator al Alianței. În realitate, textul prevede că statele NATO „pot” considera că sunt atacate colectiv, dar nu că au obligația automată de a interveni militar.
În schimb, într-un aspect mai puțin cunoscut, legislația Uniunii Europene prevede explicit că statele membre au „obligația” de a interveni militar în cazul unei agresiuni asupra unuia dintre ele. Este vorba despre articolul 42.7 din Tratatul de la Lisabona, așa-numita „Constituție” europeană. Aceasta creează situația paradoxală în care legislația UE oferă, teoretic, o protecție mai puternică decât carta NATO. Mai trebuie găsite și modalitățile practice de a asigura asta.
Manevre de intimidare în Arctica
Atacuri informaționale și cibernetice, asasinarea oponenților, sabotaj prin intermediari... Metodele de operare rusești sunt bine cunoscute. Apoi, europenii sunt deosebit de îngrijorați de atacurile cu drone, fie ele similare sau diferite de cele observate la Leipzig, în Germania.
Tot așa, serviciile de informații daneze și-au făcut recent publică ultima analiză sumbră: „Rusia își va intensifica războiul hibrid prin creșterea atacurilor împotriva Occidentului și a NATO, cu consecințe mai grave decât în trecut pentru țările vizate”.
Apare din ce în ce mai limpede că Moscova caută o fisură în vigilența europeană. Un punct de confruntare între NATO și Rusia ar putea astfel deveni insulele Svalbard, un mic arhipelag din Arctica unde, mult timp, singurele amenințări au provenit din frig sau din urșii polari.
Dar pe aceste insule aflate sub suveranitatea norvegiană - cu statut juridic unic - crește îngrijorarea cu privire la intențiile Moscovei. Un exemplu al acestor tensiuni: în primăvară, NATO a dejucat o operațiune rusească care viza testarea unei noi tehnologii de sabotare a cablurilor submarine.
Alte evoluții recente ale „războiului hibrid”
Printre formele hibride sau asimetrice se numără și manipularea masivă a rețelelor sociale. De pildă: zeci de coperți false ale „Charlie Hebdo” au fost postate online de conturi pro-ruse. Acestea prezintă, în general, caricaturi (adesea create de inteligența artificială) critice la adresa președintelui Zelenski. Scopul pare simplu: să sugereze că presa satirică europeană (cu „Charlie Hebdo” ca simbol) nu susține Ucraina.
În al doilea rând, prin crearea unui climat de insecuritate pentru caricaturiștii ruși exilați în Europa. Un exemplu dramatic: autoritățile poloneze suspectează serviciile rusești că au ordonat asasinarea caricaturistului Semion Skepetsky, împușcat mortal în stradă luni, 15 iunie, în Biala Podlaska, în estul Poloniei, lângă granița cu Belarus.
