Politic

„R. Moldova a fost un exemplu de primire a refugiaților”: 25 de ani de la aderarea la Convenția ONU – valurile din Cecenia și solidaritatea cu ucrainenii

Publicat

R. Moldova a demonstrat pe parcursul anilor că este un stat primitor, care oferă refugiu oamenilor ce fug din calea războiului din țările lor. Cele mai cunoscute capitole din istoria țării se referă la primii refugiați din Cecenia și la cei din Ucraina.

Aceste merite fac parte din istoria țării noastre, care pe 23 noiembrie împlinește 25 de ani de la adoptarea legii de aderare la Convenția ONU privind statutul refugiaților (din 1951) și la Protocolul său (din 1967).

„Haideți să ne aducem aminte de februarie 2022, când moldovenii și-au deschis casele, sufletele și i-au primit pe ucraineni. Și aici vreau să menționez că poporul Republicii Moldova a fost decorat de Agenția ONU pentru Refugiați cu o Diplomă de merit pentru modelul de a primi refugiații din Ucraina. Nicio altă națiune nu a primit o astfel de diplomă. Pentru Republica Moldova este o premieră. De fapt, Republica Moldova a fost un exemplu de primire a refugiaților”, a declarat Oleg Palii, director executiv al Centrului de Drept al Avocaților, în cadrul emisiunii „Bună seara” de la Moldova 1.

Istoria primirii refugiaților a început cu mult înainte, chiar în primii ani de independență. Odată cu declanșarea primului război cecen din 1994, sute de ceceni au decis să vină în R. Moldova pentru a solicita refugiu.

Dumitru Maxim, redactor-șef al revistei Refugium, a menționat că anume în acea perioadă au fost înregistrate primele valuri de refugiați din Cecenia.

„Trebuie să ne aducem aminte de Oldřich Andrýsek, șeful Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați în Republica Moldova, care le-a confirmat politicienilor de la acea vreme că avem în jur de 900, circa 1.000 de solicitanți de azil. Abia atunci oficialitățile au început să lucreze cu organizațiile neguvernamentale în vederea elaborării legii cu privire la refugiați”, a povestit Dumitru Maxim.

Ecaterina Silvestru, fostă directoare a Direcției Principale Refugiați pe lângă Ministerul Justiției, a adăugat că momentul aderării la Convenția ONU privind statutul refugiaților a stat la baza adoptării legii cu privire la statutul refugiaților.

„Prima lege nu s-a numit Legea cu privire la azil, ci Legea cu privire la statutul refugiaților. De obicei, țările adoptă inițial legea și apoi aderă la convenții. În cazul R. Moldova s-a produs invers – am aderat la Convenție și la Protocolul adițional și ulterior am adoptat prima lege”, a declarat Ecaterina Silvestru.

Amintim că legea națională cu privire la statutul refugiaților din Republica Moldova a fost aprobată în iulie 2002 și a intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2003, iar aderarea la Convenția ONU privind statutul refugiaților a avut loc cu un an înainte, la 23 noiembrie 2001.

Actul normativ din 2002 a fost ulterior abrogat și înlocuit de noua Lege privind azilul în Republica Moldova, aprobată la 18 decembrie 2008.


Potrivit datelor Inspectoratului General pentru Migragiei, la 30 iunie, în evidența instituției se aflau în total peste 77.000 de străini, dintre care 53.629 erau beneficiari de protecție temporară din Ucraina.

Menționăm că, de la declanșarea de către Federația Rusă a războiului în statul vecin, circa două milioane de refugiați ucraineni au tranzitat teritoriul R. Moldova, iar peste 100.000 au rămas în țara noastră.

Aproape 2.7 mii de persoane au primit cetățenia moldovenească, iar mai mult de 2.970 de solicitanți au fost recunoscuți oficial cetățeni ai Republicii Moldova, fiind născuți în Ucraina de părinți moldoveni.

CITIȚI ȘI:

Liubomir Guțu

Liubomir Guțu

Autor

Citește mai mult