Reforma educației, discuții la Parlament: Discrepanța dintre diplomă și piața muncii, taxele și protecția tinerilor
Lipsa unei corelări între curriculum și cerințele actuale ale pieței muncii, a unor mecanisme de raportare a abuzurilor care să-i protejeze pe tineri, riscul majorării taxelor de studii sau obligativitatea studierea limbii române încă de la grădiniță pentru copiii minorităților naționale au constituit principalele subiecte puse în discuție, pe 17 februarie, la consultările publice privind modificările la Codul educației, organizate pe platformă parlamentară.
Dezbaterile, organizate de Comisia parlamentară pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, au reunit reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării, deputați, elevi, studenți și membri ai societății civile.
Lipsa mecanismelor de protecție pentru studenții care reclamă abuzuri
Grigore Rînja, reprezentant al Consiliului Național al Tineretului din Moldova și student la Academia de Studii Economice din Moldova, a declarat că, deși proiectul conține „foarte multe lucruri utile și îmbunătățiri”, există o problemă majoră: lipsa unor mecanisme clare și sigure prin care studenții să poată raporta abuzuri sau deficiențe.
El a relatat situații concrete din căminele studențești, unde, potrivit lui, studenții se confruntă inclusiv cu amenințări atunci când încearcă să reclame problemele.
„Se spune: vrei să rămâi fără cămin?”, a exemplificat acesta, explicând că astfel de reacții îi descurajează pe tineri să vorbească.
Totodată, tânărul a invocat rezultatele unor discuții purtate recent cu peste 100 de elevi din Chișinău, care au indicat spre sistemele de evaluare care ar fi problematice și lipsa corelării dintre curriculum și cerințele actuale ale pieței muncii.
„Elevii spun că nu tot ce învață este util și că nu corespunde cu skill-urile necesare astăzi. Din această cauză, apar probleme precum abandonul școlar”, a afirmat Rînja, pledând pentru o implicare mai structurată a consiliilor elevilor în procesul de elaborare a curriculumului.
Ministrul Educației, Dan Perciun, a admis că problema mecanismelor de raportare este reală, dar a precizat că soluția nu se află neapărat în modificarea Codului.
„Cred că partea din problemă ține, într-adevăr, de mecanismele de raportare. Acest lucru nu-l vom rezolva prin Cod, ci prin crearea unor mecanisme suplimentare, mai facile și mai directe”, a declarat ministrul.
Dan Perciun a făcut referire la Barometrul școlar, prezentat în aceeași zi, și a sugerat necesitatea unui instrument similar la nivelul fiecărei școli. Potrivit ministrului, până în septembrie 2026 ar urma să fie lansată o aplicație integrată cu catalogul electronic, care va deveni obligatoriu în toate școlile, prin intermediul căruia elevii să poată transmite sesizări direct, fără a trece prin procedurile administrative clasice.
În același timp, Perciun i-a încurajat pe studenți să analizeze prevederile actuale privind autoguvernarea studențească și drepturile prevăzute deja în Cod, sugerând că unele garanții există deja în cadrul normativ.
Dispută privind ponderea disciplinelor obligatorii
Deputata fracțiunii „Alternativa”, Liliana Iaconi, a anunțat că va propune mai multe amendamente la proiectul de modificare a Codului Educației. Una dintre principalele obiecții vizează eliminarea din Cod a procentajului disciplinelor obligatorii și opționale.
Parlamentara a invocat exemple din țări precum România, Ungaria și Polonia, menționând că, în Ungaria, disciplinele obligatorii constituie 90% din curriculum.
„Transmiterea acestei prerogative către Ministerul Educației și Cercetării este o greșeală”, a spus deputata, adăugând că ponderea ar trebui stabilită în Cod pentru a asigura o uniformitate la nivel național.
În replică, ministrul Perciun a afirmat că uniformitatea este asigurată prin planul-cadru aprobat de minister. Demnitarul a explicat noua distincție conceptuală propusă: disciplinele „obligatorii” sunt cele imuabile pentru toate clasele; cele „la alegere” sunt stabilite de școală prin planul-cadru; iar disciplinele „opționale” sunt alese direct de elev.
„Suntem mari adepți ai flexibilizării planului-cadru”, a explicat ministrul.
Aceeași deputată a criticat prevederea care introduce funcția de profesor de Limbă română în instituțiile de educație timpurie. Liliana Iaconi a întrebat de ce este necesară o asemenea funcție într-o grădiniță pentru copii de 2-5 ani?
Ministrul a explicat că, în Republica Moldova, există grădinițe cu predare în limba rusă și că, din 2025, statul a început să asigure accesul la învățarea limbii române încă din grădiniță.
Potrivit lui Dan Perciun, modificarea are scopul de a alinia prevederile Codului cu statele de personal deja aprobate și de a facilita învățarea limbii de stat de la o vârstă fragedă.
Taxele de studii și elevii „invizibili pentru sistem”
La articolul ce vizează contractele de studii universitare, deputata a criticat eliminarea sintagmei „pentru întreg ciclul de studii”, invocând riscul creșterii semnificative a taxelor pe parcurs. Aceasta a propus indexarea taxelor cel puțin la rata inflației.
Perciun a recunoscut că pot exista mai multe opțiuni și a explicat că, în prezent, norma este interpretată diferit de universități, generând litigii.
„Rata inflației nu este unicul parametru care influențează costurile”, a precizat ministrul, menționând dinamica salarială și alte cheltuieli instituționale.
Teea Procopie, voluntară la Asociația Tinerii pentru Dreptul la Viață, a reclamat, la consultările publice, faptul că elevii sau studenții cu divergențe neurologice rămân invizibili pentru sistem și ajung să fie etichetați sau excluși, în lipsa unor prevederi clare în lege despre ADHD sau autism înalt funcțional.
Diagnosticată în 2025 cu ADHD și autism înalt funcțional, tânăra a relatat că a susținut 12 examene Cambridge și a absolvit un liceu britanic, iar unicul a avantaj de care a beneficiat a fost doar acordarea timpului suplimentar.
„În țara noastră, este nevoie de sprijin concret pentru elevii neurodivergenți în școală, adaptări la clasă, ore suplimentare comunicate transparent, politice antibullying aplicate real și ajustări corecte la evaluări, precum timp suplimentar sau pauze acolo unde este justificat. Eu am susținut examene de stat în Moldova, unde ajutorul a fost interpretat prin faptul că profesorul a organizat lucrurile astfel încât să rezolve exercițiile în locul nostru. În schimb, am susținut examenele britanice singură, sub camere de luat vederi, unde sprijinul oferit a fost 25% de timp suplimentar pentru fiecare examen. De aceea, susțin măsurile care nu oferă avantaje nejustificate, ci asigură condiții echitabile de învățare și evaluare”, a spus tânăra.
Teea a solicitat, în acest context, formare obligatorie pentru cadrele didactice.
Ministrul Dan Perciun a răspuns că unele dintre propuneri ar putea fi reflectate în Cod la nivel de principii generale, însă multe aspecte sunt prea tehnice pentru a fi incluse în lege și ar urma să fie detaliate în regulamente privind organizarea examenelor și formarea continuă a cadrelor didactice.
Amintim că Parlamentul a votat pe 12 februarie, în prima lectură, proiectul de modificare a Codului Educației. Printre prevederi se numără stabilirea accesului la programe de studiere a limbii române pentru copiii reveniți din diaspora și pentru copiii cetățenilor străini, crearea unor grupe de suport pentru copiii cu dizabilități severe sau reintroducerea, începând cu 1 septembrie 2026, a notelor în clasa a IV-a la disciplinele de examen.
De asemenea, proiectul prevede și reorganizarea școlilor cu un număr mic de elevi, pentru creșterea calității procesului educațional.
CITIȚI ȘI:
