Alerte cu bombă și atacuri online: Opt ONG-uri cer o lege separată pentru protecția apărătorilor drepturilor omului în R. Moldova
Societatea civilă din R. Moldova solicită o lege separată și mecanisme reale de protecție pentru apărătorii drepturilor omului (ADO). Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) avertizează că modificările propuse la Legea privind libertatea de exprimare nu acoperă integral apărătorii drepturilor omului și toate riscurile cu care se confruntă aceștia.
Ministerul Justiției a trimis spre avizare, pe 7 aprilie curent, un proiect de lege prin care transpune Directiva UE 2024/1069, numită generic anti-SLAPP, menită să protejeze jurnaliștii de investigație, apărătorii drepturilor omului, activiștii civici, avertizorii de integritate și organizațiile neguvernamentale împotriva litigiilor abuzive în instanță.
Deși proiectul este apreciat în linii generale, CRJM consideră că acoperă doar o parte din problemele cu care se confruntă apărătorii drepturilor omului.
„ADO sunt intimidați, hărțuiți, amenințați sau persecutați la locul de muncă pentru că susțin o cauză legată de drepturile fundamentale ale omului. Din această cauză, nu este suficient doar modificări la legislația privind libertatea de exprimare. E nevoie de o acțiune mai largă – să avem o legislație separată pentru această categorie de persoane”, a explicat Carolina Bagrin, directoare de program la CRJM.
În acest sens, CRJM, alături de alte șapte organizații semnatare, solicită eliminarea termenului „apărătorii drepturilor omului” din Directiva anti-SLAPP și demararea unui proces separat de elaborare a unei legi dedicate.
„Am putea crea un grup de lucru cu reprezentanții societății civile care au acest statut, pentru a gândi împreună un mecanism eficient de protecție”, a propus Carolina Bagrin.
Angelica Frolov, directoarea Centrului de Informații GENDERDOC-M, descrie din proprie experiență riscurile la care sunt expuși apărătorii drepturilor omului: „Atunci când la putere apar partide cu înclinări autoritare, acest grup de oameni devine incomod și i se organizează campanii de discreditare și hărțuire, făcându-l să tacă. Va avea de suferit întreaga societate și principiile democratice”.
Activista a precizat că, în calitate de cea mai vizibilă persoană a comunității LGBTQ+ din R. Moldova, este permanent ținta atacurilor pe site-uri și canale de Telegram propagandistice.
„De două ori, la activitățile noastre, au fost alerte cu bombă”, a declarat Frolov, subliniind că o lege cu statut special pentru apărătorii drepturilor omului ar îmbunătăți semnificativ situația.
Potrivit experților, o lege specială ar urma să definească clar statutul apărătorilor drepturilor omului, să stabilească drepturile și obligațiile autorităților și să instituie un mecanism funcțional de protecție, coordonat de Oficiul Avocatului Poporului.
Documentul ar trebui să includă măsuri concrete de la protecție fizică și digitală până la sancționarea intimidării și sprijin pentru persoanele expuse riscurilor.
Ministerul Justiției a confirmat recepționarea documentului și a transmis că va solicita societății civile să își expună mai concret viziunile:
„E prematur să vorbim despre o lege nouă, însă suntem deschiși să discutăm despre modificări targetate în legile actuale. Această soluție este cea mai realistă”, au menționat reprezentanții Ministerului Justiției pentru Teleradio-Moldova.
Apelul public, lansat pe 27 aprilie 2026, a fost semnat de opt organizații, iar lista rămâne deschisă:
Centrul de Resurse Juridice din Moldova;
EcoContact;
Centrul de Informații GENDERDOC-M;
Fundația Soros Moldova;
Centrul de Politici și Reforme;
Amnesty International Moldova;
Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare;
Promo-LEX.
CITIȚI ȘI:
